Presiunea pe leu s-a temperat săptămâna trecută, tendință la care a contribuit reducerea aversiunii față de risc dar și perspectiva unui nou cabinet la Palatul Victoria, care s-a prelungit și în piața monetară. Evoluția a permis monedei naționale să fie cotată la sfârșitul săptămânii pe piețele internaționale la un minim de 5,317 lei/euro.
Calmarea scenei politice locale, unde se așteaptă instalarea noului guvern PSD, a fost însoțită de scăderea randamentului obligațiunilor românești la 10 ani. De la valori de până la 7,84% la sfârșitul lunii septembrie, dobânda a coborât vineri la 7,09 – 7,22%.
Rărirea operațiunilor de sterilizare a excesului de lichiditatea din piața monetară, la care a recurs BNR în momentele în care presiunea pe cursul leu/euro a fost una ridicată, și scăderea randamentelor la bonurile românești, s-au reflectat în evoluția dobânzilor.
Vineri, indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, față de 6,10% la sfârșitul săptămânii precedente.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,13%, după ce în vinerea precedentă se situa la 6,15%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19% comparativ cu 6,22%, în data de 9 octombrie.
Cursul monedei unice a crescut miercuri la 5,3393 lei, pe fondul unei majorări a cererii de valută comerciale, și s-a retras vineri de la 5,3370 la 5,3368 lei. Tendința de scădere s-ar putea menține și la începutul săptămânii, în condițiile în care tranzacțiile din piața locală s-au realizat în culoarul 5,329 – 5,338 lei.
Îmbucurător pentru leu este faptul că deficitul bugetar din primele nouă luni ale acestui an s-a situat la 3,82% din PIB față de 5,35% din PIB în perioada similară din 2025.
În schimb, datoria externă s-a majorat în primele 8 luni, confrm datelor prezentate de BNR, cu 7,45 miliarde euro, la 238 miliarde euro, total din care mai mult de jumătate reprezintă datoria administraţiei publice.
Creșterea din septembrie a indicelui preţurilor de consum an/an din Statele Unite cu 3,7%, nivel care a marcat a 65-a lună consecutivă în care inflaţia anuală s-a menţinut peste pragul de 2%, nu a fost însoțită de aprecierea monedei americane.
Vineri, euro a crescut la 1,1209 – 1,1269 dolari și a închis piața de peste Ocean la 1,1239 dolari, astfel că moneda americană a închis săptămâna la 4,7430 lei, față de 4,7784 lei, la începutul ei.
Evoluția a fost influențată de președinte Rezervei Federale, Kevin Warsh, care nu a dorit să ofere amănunte în privința evoluției ratei cheie. Însă alți oficiali ai Fed au afirmat că o majorare a dobânzii la ședința din 27 – 28 octombrie, ar avea efecte ce ar putea afecta economia. În schimb, BCE a majorat dobânzile de două ori în ultimele patru luni, iar pieţele anticipează o nouă creştere în decembrie, care ar duce rata cheie la 2,75%.
Cursul francului elvețian a urcat vineri la 5,7558 lei, față de 5,7273 lei, la începutul săptămânii. Lira sterlină a atins miercuri un nou maxim istoric de 6,3273, cursul de vineri fiind stabilit la 6,3228 lei.
Gramul de aur a urcat vineri de la 636,0040 lei la 637,7784 lei, sub prețul de 639,8793 lei de la începutul săptămânii, în timp ce uncia a fluctuat vineri între 4.147 și 4.199 dolari.
Scăderea prețului acțiunilor din domeniul IA a avut ca efect deprecierea, în cursul zilei de joi, a bitcoin la circa 79.800 dolari, pentru ca la sfârșitul acestei săptămâni cotațiile să fie de 81.300 – 82.000 dolari.
