Legea offshore protejează interesele României

Garantarea securității energetice a fost și este obiectivul principal al Partidului Național Liberal. De aceea, prin demersuri atât la nivel parlamentar, cât și la nivel guvernamental, Parlamentul României a adoptat miercuri, 18 mai, Legea Offshore. Legea deblochează investițiile din Marea Neagră și asigură mediului de afaceri din domeniu stabilitate și predictibilitate legislativă, stabilind și un regim fiscal competitiv, veniturile fiind împărțite în proporție de 60% statului român și 40% investitoruluil. Același cadru fiscal va fi și pentru investițiile onshore de adâncime. Este vorba aici în special de cel mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimele trei decenii pe teritoriul României, la Caragele (jud. Buzău), unde exploatarea va începe în 2024. Conform studiului „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești”, realizat de compania de consultanţă Deloitte în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 ani), venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, media anuală fiind de 1,13 mld.USD, generând suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează astfel și/sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în România pe această întreagă perioadă.
Pentru a înțelege importanța acestei legi, care permite exploatarea celor 200 de miliarde de metri cubi de gaz natural de pe platoul nostru continental, trebuie să expunem foarte clar situația în care ne regăsim. În primul rând, Federația Rusă are, încă, o poziție monopolistă în ceea ce privește deținerea de resurse și trasee energetice. Încă din anii 60, politica de șantaj energetic a rușilor asupra țărilor europene, România inclusiv, a fost un factor de influență în relațiile internaționale. Vedem ceea ce se întamplă astăzi în Ucraina. Rusia are un istoric solid de creare a conflictelor înghețate, în toate regiunile vizate de proiecte energetice. Osetia, Abhazia, Nagorno-Karabach au fost nevoite să întrerupă proiectele ce ar fi trebuit să lege resursele din zona caspică de Europa. Conflictul din Transnistria și Donbas au avut rolul, până acum, de a pune bețe în roate Ucrainei în drumul său spre dezvoltarea coridoarelor energetice de alimentare ale Europei prin North Stream și South (Turk) Stream.
După anexarea peninsulei Crimeea situația regională s-a înrăutățit considerabil, iar războiul genocidal dus acum de ruși în Ucraina, și potențialul de a se transforma într-un alt conflict înghețat (lucru la care rușii sunt experți) fac ca exploatarea gazelor românești să fie imperioasă. Pe lângă independența energetică – pe care o vom obține până în 2027 – și veniturile la bugetul de stat, gazele din Marea Neagră vor face din România un jucător regional, pentru că ne vor permite să aprovizionăm țări precum Republica Moldova, dependentă total de gazul rusesc, și astfel să înlăturăm influența Moscovei în treburile interne ale Moldovei. În lipsa acestei legi, dependența României de importurile de gaze naturale se putea majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, generând astfel un impact negativ major asupra securității noastre energetice. Noua lege offshore este o armă puternică în mâna statului român, care va fi capabil să își protejeze mai bine cetățenii și interesele lor.

Recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.