În urmă cu aproape un deceniu şi jumătate, geograful Karda Zoltan pleca din Sfântu Gheorghe cu un rucsac în spate şi cu dorinţa de a cunoaşte lumea dincolo de hărţi, enciclopedii şi albume cu fotografii. Fascinat încă din copilărie de istoria marilor civilizaţii şi de aventurile exploratorilor, a ales să descopere pe cont propriu locurile despre care citise.
În 2010 a ajuns în India, mergând pe urmele orientalistului Korosi Csoma Sandor, considerat autorul primului dicţionar englez-tibetan, născut în judeţul Covasna. În bagaj avea şi un pumn de pământ luat din satul natal al savantului, pe care l-a presărat pe mormântul său din Darjeeling, unind, printr-un gest simbolic, două lumi despărţite de mii de kilometri.
Doi ani mai târziu a străbătut Drumul Mătăsii, vizitând vechile centre comerciale care au legat cândva Europa de Asia, din dorinţa de a aduce şi în acest fel un omagiu strămoşilor săi, comercianţi armeni, care au parcurs pe vremuri aceeaşi rută.
În 2013 a pornit într-o expediţie de-a lungul Nilului, urmând traseul exploratorului Samuel Baker şi al soţiei sale, Flora Sass, născută într-o familie de secui din Sfântu Gheorghe. Au urmat apoi şi alte călătorii pe mai multe continente, pe urmele unor personaje şi civilizaţii care l-au fascinat, printre care hanul mongol Timur Lenk, stră-strănepotul lui Genghis Han, unul dintre cele mai terifiante personaje istorice.
Punctul
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Covasna: Drumul Mătăsii, Nilul şi moştenirea unui călător – Karda Zoltan
Credit autor: Punctul.
