FAPTĂ. Poliția, primarii și banii… Știm, sună ca un remake la “Profetul, aurul și ardelenii” (filmul lui Dan Pița, cu frații Brad din Poplaca), dar să nu ne-mpiedicăm chiar acum de acest amănunt cinematografic pentru că urmează să vă spunem o până acum nerostită poveste interesantă din culisele “Protocoalelor cu caschetă”.
Beneficiind de legi interpretative, inspectoratele județene de poliție sunt finanțate nu doar de stat, prin Ministerul de Interne, așa cum ar fi firesc, măcar pentru a elimina supoziția afectării echidistanței, ci și de administrațiile publice locale și județene. Adică de primăriile și consiliile județene. Această relație de “colaborare financiară” nefirească persistă de mai mulți ani și, în unele cazuri, este pusă în practică prin ilegalități.
Cum se petrece fapta? Simplu. Poliția cere (bani), primăriile (sau Consiliul Județean, după caz) dau (bani). Principiul e biblic – „Cere și ți se va da” -, dar cât de logică este într-un sistem democratic această perpetuată relație financiară ascunsă după acorduri de cooperare/colaborare?
Subliniere: în anul 2019, bugetul Ministerului Afacerilor Interne este de peste 19 miliarde de lei (echivalentul a peste 4 miliarde de euro), cu 21% mai mult decât anul trecut. Totuși, protocoalele, acordurile, convențiile prin care Poliția română cere și primește suplimentar bani din bugetele județene și locale sunt în vigoare și produc efecte. Să vedem cum stă o situație generalizată, dar prea puțin explicată până acum, într-un studiu de caz: județul Mureș.
Poliția și administrațiile mureșene
În urma documentării prezentei scrieri, msnews a descoperit că relațiile dintre Poliția județeană (condusă din 2014 de comisar șef Dumitru Bîltag, promovat din postură de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Târgu Mureş) și administrațiile publice și cea județeană sunt legate și cu odgonul banilor publici. Diverse acorduri de cooperare, parteneriate sau convenții de colaborare se materializează prin plata (totală sau parțială) din bugetele publice a unor investiții sau acțiuni.
La o primă vedere, realația simbiotică între banii unei comunități și serviciul public prestat de Poliție pentru respectiva comunitate pare în regulă. În fapt, deciziile de finanțare (a orice) solicitate de șefii Poliției județene sunt luate de un număr restrâns de cetățeni (de regulă, consiliile locale), fiind promovate (pentru aprobare) de șefii respectivelor administrații. Adică de primari, sau de președintele Consiliului Județean.
Acest fapt ridică suspiciuni, care n-ar trebui să planeze asupra Poliției, privind modul în care aceasta își păstrează independența acțiunilor și în cazul factorilor care decid să finanțeze instituția. În plus, partea covârșitoare a acestor protocoale poate fi explicată simplificat în următorul mod: administrația publică plătește Poliția pentru ceva pentru care aceasta este OBLIGATĂ prin lege să facă.
Respectiv, în cele mai multe cazuri, comunitatea locală, prin Primărie, plătește (“asigură sumele necesare”) „pentru completarea suportului logistic pentru (…) întreținerea, mentenanța și repararea” mașinilor Poliției care acționează pe raza respectivului UAT.
Păi, cum? Și banii din bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru ce merg? Doar pentru salarii, norme de hrană și uniforme? Motorină în mașini și bani de reparații nu le dă nimeni și șefii inspectoratelor trebuie să ceară primarilor?
Drumul banilor și o problemă de legalitate
În fine, cum se întâmplă plata? Păi… nu tocmai legal. Respectiv, protocolul prevede că atunci când se strică o mașină de poliție, vine agentul constator agreat, face fișa de necesar, aceasta este avizată de consiliul local, firma agreată repară mașină, Poliția o recepționează, iar firma emite factura pe… primărie. Și primăria plătește factura. În timpul documentării, GRUPUL a intrat în posesia unor dovezi oficiale în acest sens.
Experții contabili consultați de msnews pe această temă au conchis fără echivoc: e ilegal, pentru că bunul pentru care se achită reparația nu e în patrimoniul sau administrarea legală (comodatul) primăriei. Printre cei care au procedat în acest fel, ilegal, este și Primăria Târgu Mureș, care cel puțin în 2017 a decontat direct (prin plata facturilor) către firma care a efectuat reparațiile a 23 de mașini de poliție suma totală de 25.950 de lei.
Sunt cazuri în care cei care răspund de finanțele locale (contabili, directori economici) au perceput corect ilegalitatea și au alocat direct banii… Poliției – fără nicio emoție, să-și plătească ei reparațiile mașinilor (de exemplu, la finalul lunii trecute, protocolul semnat de Poliția județeană cu Primăria Luduș prevede alocarea clară a sumei de 6.000 de lei, sau în convenția de cooperare, tot de la finalul lunii mai 2019, dintre Poliția județeană și Primăria Reghin, unde suma livrată Poliției este de 30.000 de lei).
În fine, să nu legăm de aceste “mici” sincope de legalitate, doar n-o să reclamăm asta la… Poliție :). În schimbul acestor bani, conform respectivelor protocoale/acorduri/convenții, Poliția se obligă să facă… exact ceea ce o obligă legea să facă, nimic în plus: adică “să mențină un climat de ordine și siguranță civică pe raza localității finanțatoare, să intervină cu operativitate la evenimentele pe care le are în competență” etc.
msnews este în posesia unor astfel de protocoale semnate de IPJ Mureș, prin comisar șef Dumitru Bîltag (foto mic stânga), șeful inspectoratului, cu primarii din municipiile Târgu Mureș, Reghin, Sighișoara, orașele Luduș, Iernut și Sărmașu, comunele Bichiş, Batoș, Bălăușeri, Lunca, Râciu, Răstolița, Valea Largă, Petelea, Cucerdea și Albești. Suntem convinși însă că acestea sunt semnate cu aproape toate, dacă nu cu toate entitățile autorității publice locale din județ.
De exemplu, în protocolul Poliției cu Primăria comunei Albești, mascat sub forma unui “Proiect de interes public Poliție – Autorități locale – servicii de parteneriat”, este menționat faptul că scopul acestuia (pentru că fiecare proiect trebuie să aibă un scop, nu-i așa?) este “de a crește gradul de siguranță a cetățenilor și a menține sub control fenomenul infracțional de pe raza comunei”. Numai că exact (și) pentru asta există Poliție! Asta trebuie să facă, pentru asta e plătită de statul român din banii cetățenilor, indiferent dacă există sau nu un protocol.
Cazuri aparte
În afara numeroaselor cazuri în care Primăria plătește reparațiile mașinilor Poliției din banii cetățenilor (adică din bugetul comunității), în timpul documentării prezentei scrieri, am descoperit și alte genuri de colaborări care presupuneau finanțarea Poliției județului de administrațiile locale.
1) În urmă cu un an, în urma unei convenții de colaborare (nr. 6573) cu IPJ Mureș (foto mic dreapta, sediul instituției) , Consiliul Județean Mureș (condus de Péter Ferenc) a plătit o cotă de 24,8% din valoarea reparațiilor făcute la Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor. Numai că această instituție nu e în subordinea sau administrarea Consiliului Județean, ci a... Instituției Prefectului - însă, se știe, prefecturile n-au bani, probabil acesta a fost motivul pentru care s-a apelat la pușculița județului.
2) În mai 2019, aceeași instituție condusă de Péter Ferenc, CJ Mureș, a acceptat implicarea financiară cu 150.000 de lei într-un proiect al Poliției județene. Finanțarea este mascată sub forma unui Parteneriat interinstituțional pentru siguranța comunității 2019. Conform parteneriatului, prima responsabilitate a CJ Mureș este să plătească din bugetul județului echipamentele și dispozitivele necesare proiectului.
Să vedem ce este necesar pentru siguranța comunității mureșene în 2019 (și pentru ce nu are bani MAI): 31 de stații de lucru cu monitor și UPS (aprox. 3.458 lei/buc. – total: 107.200 lei), 2 videoproiectoare soluție busines (aprox. 4.000 lei/buc. – total: 80.000 lei), 2 ecrane de proiecție cu suport (stativ) – cu dimensiunea minimă de 200×200 cm (900 lei/buc. – total: 1.800 lei), 5 stații de lucru portabile (2.300 lei/buc. – total: 11.500 de lei), 5 multifuncționale color (4.300 lei/buc. – total: 21.500 de lei). Total: 150.000 de lei.
Sigur, contribuie financiar și Poliția județului la acest proiect: își plătește singură carburantul (estimat la 100.000 de lei). Puteți să zâmbiți, noi o facem pentru că nu se strânge cascheta. Inutil să menționăm: proiectul urmărește… ca Poliția să-și facă treaba pentru care a fost inventată. Nimic suplimentar.
În urma acestui proiect care va stoarce pușculița județului de 150.000 de lei (sigur, nu e o sumă, la cât se sifonează din bugetele publice, e chiar “de-un suc”), au fost preconizate următoarele rezultate: 1. Creşterea nivelului de încredere a cetăţenilor în Poliţie; 2. Menţinerea indicelui volumului criminalităţii sub nivelul mediu înregistrat la nivel naţional; 3. Intensificarea şi diversificarea activităţilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalităţii; 4. Menținerea operativității în intervenția la evenimentele sesizate. În afara primului punct (a cărui publicitate, dacă o consideră necesară, ar trebui să o plătească poliția din propriul buget, nu Consiliul Județean din banii mureșenilor), toate celelalte sun obligații legislative pe care le are instituția Poliției.
Bine, ura și la gară. Adică la al treilea exemplu. De această dată mergem la Primăria Târgu Mureș, instituție condusă de Dorin Florea (foto mic stânga), și apoi la Primăria Iernut, instituție condusă de Ioan Nicoară (foto mic dreapta), unde am întâlnit cea mai bizară formă de cooperare/colaborare/parteneriat…
3) Primăria Târgu Mureș plătește... utilitățile Inspectoratului de Poliție al Județului Mureș! În luna februarie 2019, de pildă, Primăria condusă de Dorin Florea (o Primărie săracă, care n-are nici după ce bea apă și care trebuie să se-mprumute pe la bănci pentru orice investiție vrea să facă) a făcut (în 7 februarie) plăți în cuantum total de 3.463,60 de lei către IPJ Mureș pentru... consumuri energie electrică gaz apă-canal.
4) Și Primăria Iernut plătește (în urma unui protocol de colaborare încheiat cu IPJ Mureș) 30% din cheltuielile de întreținere a sediului Poliției orașului (nu vorbim de Poliția locală, ci de Poliția statului, sediul Poliției Iernut fiind situat pe strada Dacia Traiana nr. 6/A). Practic, protocolul prevede ca Primăria, din banii orașului Iernut, să achite 30% din cheltuielile de gaz, curent, apă-canal și salubrizare consumate de Poliție.
Cum, nici pentru utilități nu plătește ministerul? Păi, pentru ce plătim taxe și impozite? … și ne mai întrebam (pentru a nu emite acuze de prostie, neștiință, servilism) care o fi motivul real pentru care Poliția județului a reacționat atât de rapid și ferm la chemarea primarului Florea, atunci când acesta, deranjat de articolele msnews, a dat ordin ca directorul editorial al publicației noastre să fie chemat la Poliția județului și pedepsit pentru că “prin articolele scrise a conturbat ordinea și liniștea publică”.
GRUPUL de INVESTIGAȚII msnews
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: INVESTIGAȚIE – Poliția, primarii și banii – despre relația financiară nefirească a primarilor cu Poliția județului, într-un studiu de caz: Mureș
Credit autor: admin.
