Economia României nu se află în cea mai bună formă iar 2027 se anunță și mai dificil, în condițiile în care va dispare PNRR, inflația a provocat prăbușirea vânzărilor cu amănuntul (-5,7% în iulie), ceea ce afectează încasările la buget și va aduce anul viitor noi majorări de taxe și impozite.
Instabilitatea politică rămâne cea mai gravă problemă, situație semnalizată și de marile agenții de rating, și provoacă o scumpire a împrumuturilor, de care statul are o mare nevoie, cel puțin pentru a le putea rostogoli pe cele anterioare. Dacă în 2025, România a plătit peste 51,5 miliarde de lei pentru dobânzile aferente datoriei publice, anul acesta suma va ajunge la aproximativ 60 miliarde lei (circa 11,5 miliarde euro).
În ultimele luni, la nivel internațional, costurile împrumuturilor pe termen lung au crescut constant, efect al datoriilor acumulate în perioada pandemiei pentru a sprijini economia și consumul. Astfel, yieldurile obligaţiunilor japoneze se află la un vârf al ultimilor 30 de ani, cele britanice sunt la cel mai ridicat nivel din 1998, iar cele germane și franceze se găsesc la maximul ultimilor 15 ani, în timp ce cheltuielile Trezoreriei americane cu dobânzile se ridică la circa 18% din veniturile guvernamentale federale.
Iar problemele nu se opresc aici. Conflictul din Golful Persic a inflamat prețul la țiței, care s-a suprapus peste creșterea costurilor cu gazele naturale, ceea ce conduce la explozia inflației la nivel mondial. Pentru România situația este și mai gravă, în condițiile majorării prețurilor la electricitate, provocată de secetă.
Într-o atare situație, cine ar mai fi interesat de titlurile de stat românești, când BCE și Rezerva Federală americană au anunțat sunt gata să majoreze dobânzile de referință?
Un prim semn a apărut joi când Trezoreria a dorit să se împrumute cu 1 miliard de lei cu scadența în martie 2027, iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la circa 945 milioane lei.
Deja, BNR operează cu cea mai ridicată rată de referință din Uniunea Europeană și, în opinia analiștilor, va menține nivelul de 6,5%, stabilit în august 2024, cel puțin până la finalul primului trimestru din 2027.
Un semnal clar pentru piața locală ar putea veni la ședința de politică monetară a BNR din 8 octombrie. Până atunci este de așteptat ca nivelul indicilor ROBOR să se mențină la valori apropiate celor de la jumătatea lunii mai. Vineri, indicele la trei luni a stagnat la 5,84, cel la șase luni la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,98%.
Evoluția leului va fi influențată de nivelul aversiunii față de risc la nivel internațional, în special de parcursul dolarului american, dar și de rapiditatea cu care va fi trecut prin Parlament un guvern cu puteri depline.
În ultimele săptămâni s-au observat mișcări ale cotațiilor euro din piață înainte de stabilirea cursului, când s-a încercat depășirea pragului de 5,26 lei. În primele zile din septembrie s-a manifestat la nivel regional o tendință de scădere a cursului monedei unice, la care a contribuit o creștere a apetitului pentru risc.
Pentru a evita eventuale mișcări speculative, BNR are la dispoziție o rezervă valutară care a crescut în august la 64,865 miliarde euro, față de 63,230 miliarde euro la finalul lui iulie, iar cele internaţionale (valute plus aur) au urcat la 77,627 miliarde euro.
Sondajul CFA România realizat în iulie estimează pentru orizontul de 6 luni o valoare medie a euro de 5,2901 lei, față de 5,3179 lei la sondajul din luna precedentă, iar pentru august 2027 valoarea medie a cursului este anticipată la 5,3445 lei, față de 5,3737 lei.
