Anunțul făcut de Donald Trump, la un summit NATO care se desfășoară la Ankara, că că pune capăt armistiţiului cu Teheranul, după reluarea atacurilor reciproce între Statele Unite și Iran, va afecta performanța monedelor de la marginea zonei euro, în condițiile în care se vor înmulți plasamentele în moneda americană pe fondul temerilor legate de evoluția inflației la nivel mondial.
Pe acest fond de incertitudine, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, pe cea pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an iar pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare pentru băncile comerciale, la 5,50%/an
În aceste condiții, cursul euro a scăzut marginal de la 5,2346 la 5,2345 lei, față de 5,2409 lei, la jumătatea săptămânii trecute, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,2310 – 5,2370 lei.
Presiunea pe leu s-ar putea reduce, în condițiile în care „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, așa cum se precizează în comunicatul de presă al BNR.
Euro ar putea atinge în noiembrie o valoare medie de 5,2857 lei, respectiv 5,3521 lei în mai 2027, așa cum anticipează membrii CFA România, în sondajul realizat în cursul lunii mai.
Piața monetară a rămas foarte lichidă, motiv pentru indicii ROBOR să nu cunoască modificări de circa 2 luni, după votarea moțiunii de cenzură. La jumătatea acestei săptămâni, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit 5,84%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,98%.
Atacurile aeriene dintre SUA și Iran vor avea ca efect imediat scumpirea scumpirea dobânzilor la datoriile suverane. Astfel, randamentele la datoria franceze prin bonuri pe zece ani a atins un maximul ultimilor 16 ani.
Statul s-a împrumutat luni și marți cu 488,3 milioane lei printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2035 pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,65%. La această sumă s-a adăugat aproape 1,28 miliarde lei la un randament mediu anual de 6,45%, bonurile fiind scadente în octombrie 2029.
Euro fluctua între 1,1396 și 1,1432 dolari, valori aproape identice cu cele de miercurea trecută. În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,5815 la 4,5880 lei, față de 4,6023 lei, la jumătatea săptămânii trecute.
În piața specializată, investitorii așteaptă să vadă care vor fi politicile monetare și pe ce perioadă de timp a marilor bănci centrale
Lira sterlină a atins marțea aceasta un nou maxim istoric de 6,1309 lei, dar s-a retras apoi la 6,1237 lei. Cursul francului elvețian a urcat la 5,6801 lei, față de 5,6790 lei, miercurea trecută.
La jumătatea acestei săptămâni, prețul gramului de aur a coborât de la 608,4601 lei la 597,3024 lei, consecință a deprecierii metalului galben de la 4.135 la 4.040 dolari/uncie.
Bitcoin se tranzacționa în culoarul 61.697 – 63.579 dolari, în creștere față de jumătatea săptămânii trecute când a alunecat aproape de 58.000 dolari. Ethereum fluctua între 1.725 și 1.782 dolari.
