Infectarea corpului societății românești de către cuplul de comici Nicu&Marcel putea să lase răni adânci în organismul național.
Primul „antibiotic” utilizat în astfel de situații este cursul de schimb, cea mai facilă cale prin care statul să obțină mai mulți bani care să ajungă la buget iar de aici mai departe la pensii și cheltuielile salariale din sectorul public.
Pe acest fundal negativ, după anunțarea cursului de joi la 5,2777 lei/euro, banca centrală s-a retras din piață, pentru a-și proteja rezerva valutară, care s-a redus la sfârșitul lui septembrie cu aproape 5 miliarde euro și a coborât la 60,060 miliarde euro, astfel că rezervele internaţionale (valute plus aur) au fost de 72,340 miliarde euro.
Cotațiile din piață au crescut rapid și au depășit pragul de 3,55 lei, ca un răspuns la avertizarea făcută de agenția Moody’s, înainte cu o zi de decizia Standard & Poor’s privind ratingul României, conform căreia lipsa unui guvern cu puteri depline și dificultățile de finanțare creează riscuri pentru continuarea consolidării fiscale a țării.
BNR s-a ținut departe de piață și vineri iar cursul monedei unice a atins un nou record de 5,3447 lei, mai mult cu 5% față de începutul anului, respectiv cu 7,5% față de debutul lui 2025, într-o ședință care s-a deschis optimist la 5,328 lei după care a urcat rapid la 5,356 lei și s-a închis la 5,35 lei.
Decizia anunțată vineri seară de S&P de reconfirmare a ratingului României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, recomandată investiţiilor, și o scădere a aversiunii față de risc pe plan internațional, au coborât cotațiile la 5,334 lei, la închiderea pieței americane.
Scăderea de vineri seară este un semnal pozitiv iar leul ar putea recupera o parte din pierderile suferite fără a mai reuși însă să coboare sub 5,30 lei. Reamintim că ultima prognoză a cursului mediu anual făcută de CNSP în septembrie este de 5,18 lei.
Rămâne de văzut care va fi noua propunere de premier, în condițiile în care S&P a atras, la rândul ei, atenția asupra riscurilor ce decurg din prelungirea crizei politice. Agenția a subliniat în raportul său că ar putea lua în considerare o retrogradare în cazul în care prețurile la energie vor exploda în această iarnă și vor afecta inflația, ceea ce ar slăbi semnificativ creşterea economică a României, balanţa de plăţi şi rezultatele bugetare.
Pentru a proteja leul, BNR a continuat să sterilizeze o parte din lichiditatea din piața monetară, ceea ce a avut ca efect creșterea indicilor ROBOR, care au revenit la valorile de la începutul acestui an. Evoluția poate fi pusă și pe seama majorării dobânzilor de către marile bănci centrale.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 6,06 la 6,11%, față de 5,84% la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,12 la 6,16%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,18 la 6,22%.
Euro a scăzut la nivel săptămânal de la 1,1391 la 1,1221 – 1,1286 dolari și a închis piața de peste Ocean la 1,1252 dolari. Cursul monedei americane a urcat vineri de la 4,6765 la 4,7519 lei.
Media francului elvețian a încheiat săptămâna la 5,7347 lei, aproape de recordul de 5,7666 lei atins în 25 mai iar cea a lirei sterline a urcat la un nou maxim de 6,2764 lei.
