Continuarea războiului din Golful Persic, cu efecte majore asupra prețului la energie, și a celui din Ucraina, deprecierea monedei naționale sau prelungirea crizei politice, care s-a încheiat abia în a treia parte a lunii trecute, au afectat performanța economiei și au amplificat creșterea prețurilor.
Rata anuală a inflaţiei a urcat de la 6,6% în septembrie la 6,94% în octombrie, evoluție conformă cu anticipările BNR dar și ale Comisiei de Prognoză care în ultimul său raport destinat rectificării bugetare a văzut un indice al prețurilor consum (IPC) de 6,4% la sfârșitul anului, respectiv o medie anuală de 8,4%.
Creșterea IPC nu a afectat decizia de politică monetară a BNR care a menținut joia aceasta rata de referință la 6,5%, valoare stabilită în august 2026.
În comunicatul de presă care a fost la finalul ședinței, se arată că „rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei și din evoluția cursului de schimb al leului (…) Incertitudini și riscuri decurg pe mai departe din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime.„
Decizia BNR nu a avut un impact asupra cursului de schimb, care a fost influențat, în special, de creșterea cererii de monedă americană la nivel internațional, în detrimentul plasamentelor în active considerate drept riscante.
Cursul euro a fost stabilit la 4,5459 lei, în condițiile în care tranzacțiile se realizau la cotații apropiate de cele de miercuri, 5,344 – 5,347 lei.
Randamentul obligațiunilor românești cu scadența la 10 ani fluctua între 7,08 și 7,22%, în ușoară scădere față de miercuri, însă ofertele de cumpărare ale unei emisiuni de titluri de stat, făcute de șase bănci locale, a fost doar de 684,7 milioane lei față de o valoare programată de 1 miliarde lei. Scadența bonurilor este în mai 2027 iar randamentul mediu a fost de 6,18%, semn că inflația nu se va tempera rapid.
Un interes mai mare a fost arătat pentru o emisiune cu scadența în iulie 2033. De această dată oferta de cumpărare, 945,1 milioane lei, a depășit valoare programată de 600 milioane lei, iar Trezoreria s-a împrumutat cu 655,1 milioane lei, la o dobândă medie de 6,89%/an.
Euro a scăzut joia aceasta la 1,1066 – 1,1103 dolari, cotații comparabile cu cele din aprilie 2025, consecință a inflației ridicate din Statele Unite, ce ar putea impune Rezervei Federale majorarea ratelor dobânzilor. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,7991 la 4,8155 lei.
Media francului elvețian a urcat de la 5,7879 la 5,7938 lei iar cea a lirei sterline de la 6,3924 la 6,3935 lei.
În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,4018 zloți/euro, în timp ce moneda maghiară s-a întărit la 6,3935 forinți/euro.
Aprecierea monedei americane a coborât cotațiile metalului galben la 3.924 – 4.001 dolari, mai jos cu aproape 6% față de acum o lună, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să alunece de la 624,8208 lei la 611,8686 lei.
Bitcoin scădea joi până la 72358 dolari iar ethereum până la 1.994 dolari.
