Istoria de 14 ani a podului peste Mureș din zona Aleea Carpați nu este doar o cronică a neputinței administrative, ci a devenit, în ultimele luni, cel mai spectaculos ring de box politic și civic din Târgu Mureș.
Iar dacă privim dincolo de hățișul de avize, un lucru devine cert: faptul că acest proiect a ajuns astăzi în faza de Proiect Tehnic (PT), gata de licitație, este rezultatul direct al unei ofensive politice agresive și de cursă lungă orchestrate de PNL.
În peisajul politic local, adesea caracterizat de compromisuri amorfe sau blocaje etnice previzibile, abordarea liberalilor a spart tiparele.
Proiectul podului a fost asumat ca o veritabilă „cruciadă” pentru infrastructură de către Alexandru György (fost viceprimar). Într-un Târgu Mureș în care majoritatea condusă de UDMR a privit mult timp investiția cu reticență sau chiar cu ostilitate deschisă—invocând argumente financiare și procedural — Alexandru György a înțeles că un proiect blocat în consiliu se deblochează din stradă.
Presiunea nu s-a pus în birouri, ci la firul ierbii. Campania PNL de strângere a mii de semnături de la cetățenii exasperați de traficul din cartierul Unirii a mutat centrul de greutate al dezbaterii.
Nu a mai fost vorba despre un simplu punct pe ordinea de zi, ci despre dorința cuantificabilă a comunității. Această masă critică de semnături a funcționat ca un tăvălug politic care a forțat administrația locală să iasă din defensivă și să accepte realitatea: proiectul trebuia trecut din faza de simplă schiță prăfuită în cea de documentație tehnică riguroasă, securizând totodată finanțarea prin programul național „Anghel Saligny”.
Declarațiile publice ale lui Alexandru György din parcursul acestui proiect au păstrat constant o linie de atac pragmatică, dar și extrem de fermă la adresa executivului primăriei:
„Târgu Mureșul nu mai poate fi ținut ostaticul orgoliilor politice. Acest pod nu este un moft al PNL, ci o urgență vitală pentru mii de mureșeni care își pierd ore din viață în trafic în fiecare dimineață. Am promis că vom duce acest proiect până la capăt, am strâns semnăturile oamenilor și am demonstrat că se poate. Executivul local trebuie să înțeleagă că dezvoltarea orașului nu se votează pe criterii etnice sau de partid, ci pe criterii de utilitate publică. Banii de pe ‘Anghel Saligny’ sunt acolo, proiectul tehnic este gata, acum e timpul să trecem la fapte, nu la alte amânări sterile.”
Totuși, jurnalistic vorbind, tocmai în acest moment de maximă victorie politică pentru PNL și György apare cel mai dur test.
Ironia face ca presiunea străzii, folosită inițial de liberali pentru a impulsiona proiectul, să se întoarcă acum sub forma unei revolte simetrice din partea locatarilor din Aleea Carpați și a ecologiștilor înarmați cu argumente despre colapsul feroviar și coloniile de castori.
PNL a dovedit că are mușchii politici necesari pentru a birui birocrația și opoziția din Consiliul Local, aducând podul în faza finală. Însă arta de a guverna un oraș nu se oprește la impunerea unui proiect, ci abia începe cu capacitatea de a absorbi și gestiona impactul social al acestuia.
Rămâne de văzut dacă determinarea liberalilor va transforma acest pod într-o poveste de succes a modernizării sau într-un monument al discordiei urbane.
Istoria podului
Istoria acestui proiect este o adevărată telenovelă administrativă și politică locală care durează deja de 14 ani. Podul din Aleea Carpați a fost pe rând o „necesitate vitală”, o „armă electorală”, un motiv de blocaj etnic și politic între partide, iar acum, o bombă socială pentru ecologiști și locatari.
Iată cronologia completă a „circului” din jurul podului, structurată pe etape:
2012: Nașterea proiectului și primul eșec major
- Cum a pornit: Ideea a fost lansată oficial în primăvara anului 2012 de administrația condusă de fostul primar Dorin Florea. Scopul declarat era legarea străzii Mureșului (Cartierul Unirii) de strada Zăgazului (Aleea Carpați), o investiție estimată atunci la 12 milioane de euro.
- Scandalul: Pe 29 mai 2012, Consiliul Local Târgu Mureș respinge proiectul. Consilierii de atunci (în special opoziția) au motivat că drumurile se „înfundă”, că desăvârșirea proiectului ar fi necesitat exproprieri masive (6.000 mp) și că nu s-a explicat cum va trece traficul de barierele de cale ferată. Proiectul este pus la sertar.
2013: Încercarea de resuscitare și revolta locatarilor
- Faza pe mediu: Primăria încearcă să obțină Acordul de Mediu în 2013.
- Circul din presă: Apar primele ironii publice în presă („Caraghioslâcurile Podului”). Iese la iveală faptul că în Studiul de Fezabilitate scria negru pe alb că podul este făcut pentru „o deplasare rapidă a locuitorilor din Sântana de Mureș”. Localnicii din Târgu Mureș s-au revoltat, întrebând de ce se cheltuiesc banii orașului pentru a le aduce tranzitul județean sub ferestre, în timp ce strada Zăgazului se bloca direct la calea ferată. Asociațiile de proprietari trimit primele memorii de protest.
2014 – 2021: „Anii de sertar” și praf politic
Proiectul devine o promisiune de campanie electorală, scoasă de la naftalină la fiecare rând de alegeri (2016, 2020), dar uitată imediat după numărarea voturilor. Documentația tehnică se învechește, prețurile materialelor cresc, iar proiectul rămâne blocat din lipsă de finanțare și viziune urbanistică. Singurii care au curajul să o facă sunt liberalii.
2022: Războiul total PNL vs. UDMR
- Meciul politic: În octombrie 2022, viceprimarul PNL, îl scoate de la naftalină și reintroduce proiectul pe ordinea de zi. Însă majoritate din Consiliul Local (formată din UDMR, PSD, PMP și POL) votează împotriva proiectului liberalilor.
- Circul declarațiilor: Președintele PNL Mureș, Ciprian Dobre, explodează public și acuză UDMR și pe noul primar, Soós Zoltán, că blochează dezvoltarea orașului din orgoliu politic. PNL anunță public că începe o campanie masivă de strângere de semnături pe stradă pentru a forța mâna primarului.
- Replica primarului: Soós Zoltán se apără public spunând că abordarea PNL este ilegală: „Nu există studiu de trafic, avem niște prețuri vechi de 7-8 ani, prețurile au crescut de 3 ori… trebuia respectată transparența”.
2023 – 2025: Compromisul și prinderea finanțării
Pentru a debloca impasul politic din Târgu Mureș, proiectul este inclus pe lista de finanțare prin programul guvernamental „Anghel Saligny”. Acest pas forțează executivul primăriei să înceapă, în sfârșit, actualizarea actelor, și a indicatorilor economici, pentru a nu pierde milioanele de la București.
Aprilie – Mai 2026: De la birouri, în stradă (Faza „Castorilor și a Avocaților”)
- Pașii administrativi: În primăvara acestui an (2026), PNL anunță victorios „un pas decisiv”: se aprobă protocolul cu ABA Mureș pentru a putea construi fizic în albie și se actualizează, în sfârșit, indicatorii de preț la circa 70 de milioane de lei. Proiectul este pregătit de licitație.
- Revolta finală a societății: Cu proiectul pe masă, explodează adevăratul scandal civic. Alianța Maghiară din Transilvania (AMT) depune o contestație dură, flancată imediat de o petiție masivă (cu sute de semnături) depusă de Asociația de Proprietari Nr. 10 din Aleea Carpați.
- Motivele actuale de circ: Locatarii din blocul 51 (garsoniere) anunță că vor angaja un avocat și că vor refuza panourile antifonice ale primăriei (pentru că le-ar lua lumina). În plus, apare argumentul ecologic imbatabil: pe amplasament a fost identificată o colonie de castori protejați (Castor fiber), iar oamenii amenință Primăria cu plângeri penale de mediu la nivel european dacă utilajele ating malul Mureșului.
Unde suntem astăzi?
Astăzi, proiectul se află la votul final din Consiliul Local pentru aprobarea banilor. Podul a parcurs traseul de la un desen pe hârtie respins în 2012, la un instrument de șantaj politic în 2022, ajungând în 2026 în pragul unui proces colectiv în instanță în care o comunitate întreagă și o colonie de castori stau în calea buldozerelor.
