Pedagogia Waldorf o alternativă viabilă şi în Tîrgu-Mureş

pedagogia-waldorf-o alternativa-viabila-si-in-tirgu-mures

Miercuri, 27 ianuarie 2016, Comitetul de Iniţiativă al Școlii Waldorf în Tîrgu Mureş a organizat ce-a de-a treia conferinţă adresată părinţilor cu copii de vârstă preşcolară, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi tuturor persoanelor interesate de sistemul de învăţământ în general.

Conferinţa “Inovaţie în educaţie prin pedagogia Waldorf” a fost susţinută de domnul Sorin Țigăreanu, Lector Universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei – linia germană, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca care s-a specializat în pedagogie Waldorf la Şcoala Superioară de Pedagogie din Stuttgart şi la Seminarul Waldorf din Bucureşti. Între 1991-2006, a fost Lector la Centrul pentru Pedagogie Waldorf din România şi Colegiul Universitar de Institutori Waldorf Bucureşti, în prezent fiind conducătorul Seminarului pentru pedagogia Waldorf preşcolară din Cluj şi reprezentantul României în Consiliul Asociaţiei Internaţionale pentru educaţia Steiner / Waldorf a copilului mic (IASWECE).

Obiectivul întâlnirii a fost promovarea sistemului de învăţământ Waldorf în Tg Mureş, deoarece foarte mulţi părinţi şi-ar dori o alternativă pentru copiii lor, neştiind că au această posibilitate la noi în oraş, dar şi introducerea cât mai multor părinţi în iniţiativă, pentru că în întreaga lume şcolile Waldorf se înfiinţează doar la cererea părinţilor.

Conferinţa a fost una dinamică, cu întrebări din partea părinţilor, dar şi din partea domnului lector, care a avut o abordare menită să-i provoace pe cei aproximativ 70 de participanţi să descopere răspunsurile în ei înşişi. S-au folosit multe metafore şi subliniem câteva din cele mai importante, pentru a oferi ocazia celor care nu au putut participa să-şi formeze o viziune de ansamblu asupra ceea ce aduce nou pedagogia bazată pe teoriile lui Rudolf Steiner.

În primul rand, orice sistem de învăţământ este format din triunghiul copil – părinte – dascăl. Ceea ce este diferit în alternative, în general, fie că vorbim de Waldorf sau Montessori, este că cel asupra căruia ne îndreptăm atenţia este copilul, care devine astfel punctul central, lăsând un loc liber în triunghiul mai sus amintit. Intrebarea firească era ce punem în locul rămas liber? Ei bine, răspunsul este că, aducând copilul în mijloc, concentrându-ne atenţia asupra lui şi a dezvoltării sale armonioase, triunghiul ajunge să fie format din: imaginea a ceea ce ne dorim să devină copilul – părinte – dascăl. Rolul decisiv în dezvoltarea şi transformarea lui într-un adult încrezător în forţele proprii, dezinhibat, sociabil, adaptabil, creativ, împlinit şi fericit, îl au părinţii şi dascălii.

Referitor la modul de predare şi la acumularea de cunoştinţe teoretice lentă în primii ani de şcoală, precum şi la lipsa fişelor de activităţi în grădiniţele Waldorf, comparaţia folosită de dl Țigăreanu a fost cea a unei seminţe pe care o punem în pământ, o udăm, îi oferim lumină şi căldură, iar aceasta începe să încolţească, însă, deşi ne-am dori ca planta să crească mai repede, ea se va dezvolta doar în ritmul său natural. Concluzia este că omul evoluează treptat şi în fiecare etapă a devenirii sale are anumite nevoi, dar şi anumite resurse şi abilităţi de a acumula informaţii, acestea fiind demonstrate de Rudolf Steiner în lucrările sale de antropologie (studiul stiinţific al omului). Școlile şi grădiniţele Steiner / Waldorf au curricula astfel alcătuită încât să respecte ritmul de dezvoltare naturală al copiilor, acumularea de cunoştinţe realizându-se prin joacă, practică, modele, arte şi meşteşuguri, acestea din urmă fiind doar mijloace de învăţare, nu un scop în sine.

Pentru că ne aflăm în secolul vitezei şi al tehnologiei informaţiei, nu putem omite preocupările părinţilor referitoare la faptul că în şcolile Waldorf informatica este introdusă abia in clasele mai mari, o justificare fiind faptul că tehnologia avansează de la o zi la alta, iar ceea ce un copil ar învăţa acum s-ar putea ca peste câţiva ani să nu-i mai fie de folos, astfel considerându-se inutilă încărcarea programei şcolare cu încă o materie. Totuşi, trebuie să luăm în calcul că şcolarii secolului 21 sunt foarte intuitivi, ceea ce le permite să înveţe din mers să folosească tehnologia, uneori chiar mai bine decât părinţii lor.

Deşi în majoritatea şcolilor Waldorf din ţară şi din lume, cererile de înscriere a copiilor în această alternativă la sistemul de învăţămant de masă depăşesc în fiecare an numarul de locuri disponibile, în Tg Mureş această variantă este mai puţin cunoscută. Am înfiinţat deja primele clase şi suntem în al doilea an în care pedagogia Waldorf este prezentă la noi în oraş. Clasele alternative sunt incluse în cadrul învăţământului de stat, ca atare este gratuit.

Momentan în judeţul Mureş, alternativa Waldorf are în componenţă 3 grupe de grădiniţă (1 la secţia română şi 2 la secţia maghiară) şi 3 clase în învăţămantul primar: 1 clasă întâi la secţia maghiară şi câte o clasă pregătitoare la secţiile română şi maghiară. Dorinţa realizabilă a comitetului de iniţiativă, este ca în fiecare an să se înfiinţeze câte o nouă clasă pregătitoare pentru fiecare din secţiile română şi maghiară, astfel putând asigura continuitatea şi în clasele V-VIII, în condiţiile în care profesori de Limba şi Literatura Română, Limba Engleză, Istorie, Geografie şi Matematică au început sau urmează să se specializeze în pedagogia Waldorf.

Ce este diferit?

Ritmul:

În Şcoala Waldorf, ritmul are un rol important în educarea voinţei. Ritmul orei este reliefat de împărţirea cursului principal, ce se desfăşoară la începutul cursurilor în primele două ore, în trei părţi:
* partea ritmică, prin care este solicitată voinţa copilului
* partea cognitivă care se adresează intelectului şi
* partea de povestire care se adresează simţirii.
Utilizarea ritmului în educaţie permite ca întreaga fiinţă a persoanei educate să fie abordată şi nu doar componenta sa intelectuală.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv în prima parte a acesteia şi a celor artistice şi practice în cea de-a doua parte. Acest lucru face posibilă adâncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor în practică şi prin însufleţirea lor artistică.
Ritmul lunii se referă la existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele 8 şi 10 sunt studiate materiile principale (română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poartă denumirea de epoci.

Epocile:

Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasă studiază, de exemplu fizica, zilnic, primele doua ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Urmează alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu fizica doar peste câteva luni. Desigur că între timp elevii uită ce au învăţat, dar aceasta nu trebuie să îngrijoreze.

În Şcoala Waldorf uitarea este considerată un aliat, din două motive: în primul rând pentru că uitând fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacităţile unui nou domeniu, de exemplu literaturii, iar în al doilea rând pentru că, după ce fizica a fost uitată aparent complet, la reîntâlnirea cu această ştiinţă, elevul îşi va reaminti mult mai intens cele învăţate.

Un alt avantaj al predării în epoci este faptul că informaţiile şi întrebările primite peste zi sunt prelucrate subconştient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât şi profesorii, găsesc mai uşor rezolvarea lor.

Însă nu toate materiile participă la acest carusel al epocilor. Se predau în sistem modular limba maternă şi gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia şi ştiinţele naturii. Aceste materii pot să apară şi în ore de exerciţii care au rolul de a fixa cât mai bine materia la cursul de bază. Celelalte materii, cum ar fi limbile străine, educaţia fizică, desenul şi celelalte activităţi artistice sau practice, apar ca şi ore fixe după cursul de bază şi orele de exerciţii.

Lipsa notelor:

Elimină obsesia învăţatului de frica notelor sau calificativelor proaste şi încurajează elevul să se concentreze doar pe acumularea de cunoştinţe şi informaţii. Lipsit de constrângeri, copilul devine sigur pe el şi nu caută motivarea în recompense.

E interesant că elevii de la Waldorf au rezultate remarcabile la examenele de capacitate şi la bacalaureat (85% promovabilitate) pentru că un copil Waldorf s-a pregătit tot timpul pentru el, nu pentru note şi a fost îndrumat către o competiţie cu sine şi nu cu semenul său.

Lipsa manualelor:

Absenţa manualului unic contribuie la formarea unei păreri cât mai obiective, creşterea respectului faţă de cărţi şi la întărirea autorităţii profesorului, care are astfel o legătură directă în comunicarea cu elevii, fiind totodata un bun antrenament pentru facultate şi viaţa de autodidact.

Pe de alta parte, elevii se obişnuiesc să se documenteze din cât mai multe surse în studiul unei teme, iar profesorul poate astfel introduce în cadrul procesului de învăţământ noi informaţii sau materiale apărute în domeniul respectiv, şi are posibilitatea de a adapta nivelul predării şi al cerinţelor la nivelul clasei.

Ponderea artistică:

Ponderea ridicată a cursurilor artistice şi a celor practice iese în evidenţă de la prima privire asupra orarului obişnuit din Şcoala Waldorf, întrucât aceasta îşi propune să realizeze o educaţie echilibrată, oferind pe de o parte fiecărui copil ceea ce i se potriveşte, însă intervenind şi cu preocupări în acele domenii spre care acesta nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei educaţii complete.

Un argument în plus pentru acest principiu: de regulă, educaţia intelectului prin ştiinţe cultivă distanţa, individualismul, antipatia şi concurenţa iar, dimpotrivă, educarea sufletescului prin arte şi meşteşuguri cultivă simpatia, apropierea, lucrul în echipă şi colaborarea.

Ambele laturi ale educaţiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic să-şi controleze singur viaţa, fără a se lăsa manipulat din exterior.

Indirect însă, la nivelul manualitaţii, cursurile artistice sau practice susţin materiile adresate intelectului. Iată două exemple: în clasele mici, atât fetele cât şi băieţii tricotează, activitate care ajută puternic la formarea vederii în spaţiu, necesară îndeosebi matematicii; la începutul fiecărei zile, întreaga clasă parcurge o parte ritmică în care cântă, recită sau dansează (jocuri adecvate vârstei, însoţite de bătăi din palme, jocuri ritmice şi gesturi sugestive), cu menirea de a-i aduce pe toţi la unison, le canalizează energia şi îi pregăteşte pentru oră.

Importanţa cursurilor artistice rezidă şi în faptul că le educă stările sufleteşti. Ele sunt evidenţiate în arte, iar elevul trăieşte, în procesul reprezentării lor, caracteristicile propriei personalităţi, pe care astfel o cunoaşte şi o stăpâneşte bine. El îşi cultivă capacitatea de a percepe stările sufleteşti, dezvoltându-şi abilităţi de comunicare dincolo de calea verbală.

Relația părinți-școală:

Latura părinţi-şcoală este deseori neglijată, odată cu trecerea copilului in ciclul primar. Participarea la şedinţele cu părinţii scade sub jumătate, mulţi părinţi aducându-şi aminte de şcoală doar dacă copilul lor rămâne corigent.

În Şcoala Waldorf se pune un mare accent pe această colaborare, armonia şi constanţa relaţiei dintre profesori şi părinţi răsfrângându-se pozitiv asupra elevilor. Cel mai evident aspect al acestei colaborări este faptul că cele două lumi ale elevului, şcoala şi familia, ştiu tot timpul una de cealaltă, formează de fapt un întreg sănătos.

Pe lângă obişnuitele şedinţe cu părinţii, elevii, părinţii şi profesorii se întâlnesc şi colaborează în multe alte ocazii: tabere, spectacole şi serbări, bazare şi carnavaluri. La acestea muncesc toţi, cot la cot, pregătind împreună acţiunea respectivă. Şi această muncă în colectiv este deosebit de educativă, puterea exemplului celor din jur influenţându-l pozitiv pe copil.

Dar, poate cel mai puternic argument al acestei colaborări îl reprezintă însăşi şcolile Waldorf din lume. Acestea nu sunt înfiinţate de ministerele învăţământului din ţara respectivă, ci iau naştere din iniţiativa părinţilor care, nemulţumiţi de oferta publică, îşi doresc această alternativă, luptându-se pentru ea.

Pentru aprobarea planului de învăţământ în anul şcolar 2016-2017 cu cele două clase în alternativa Waldorf, Inspectoratul Scolar Judeţean Mureş solicită înscrierea a minimum 25 de copii pentru fiecare clasa şi o învăţătoare atestată de către Federatia Waldorf din România. Cursurile de formare pentru cadrele didactice încep în data de 6 februarie şi se desfăşoară pe parcursul a 8 săptămani (în vacanţele şcolare – 4 săptămâni în anul curent şi încă 4 săptămâni anul viitor), la Timişoara. La aceste cursuri s-au înscris şi vor lua parte 4 persoane, iar una dintre cele două învăţătoare ar putea prelua clasa pregătitoare (secţia română) din toamnă. Colegii de la secţia maghiară au deja 30 de cereri pentru înscrierea în clasa pregătitoare 2016-2017 şi două cadre didactice care au absolvit cursurile de formare.

Joi, 4 februarie, începând cu ora 17:30 invităm toți părinții interesați de înscrierea copiilor lor în această alternativă de învățământ, la Școala Gimnazială “Nicolae Bălcescu”, corpul de clădire “C“, aflat pe strada Libertății, nr. 36, la etajul I, clasa 0C, pentru discuții concrete privind înscrierea și modul de predare.

Pentru întrebări şi informații ne puteți contacta prin email la adresa waldorfmures@gmail.com, pe www.facebook.com/scoalawaldorfmures/ sau la numerele de telefon 0770-563908 și 0745-619132

Minodora Ioana Băltățanu
Coordonatorul Grupului de Inițiativă “Școala Waldorf în Tîrgu Mureş“


Aceasta stire este preluata.

Sursa articolului: Pedagogia Waldorf o alternativă viabilă şi în Tîrgu-Mureş

Credit autor: Inmures.

Recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.