Ziua imnului naţional al României – Deşteaptă-te române!, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Mesajul imnului “Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional. Social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă, pentru a asigura tranziţia către o lume nouă, iar naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.
Imnul conţine acest sublim „Acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina, până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.
Alături de drapelul nostru național, consider că imnul de stat al României este unul dintre simbolurile cele mai sfinte ale românilor. Manifestările dedicate imnului național trebuie să contribuie în mod esențial la formarea şi consolidarea adevăratelor sentimente patriotice, nu a celor deșănțate, de paradă politicianistă. De altfel, în toate ţările lumii imnul are rolul de întărire al patriotismului, în jurul lui solidarizându-se, la bine şi la rău, fiecare popor.
Sunt convins că este de datoria fiecăruia dintre noi să respectăm și să intonăm ori de câte ori avem ocazia imnul național, cu bucurie și mândrie, ca un semn de respect pentru identitatea noastră națională.
Să nu permitem nimănui, niciodată, să aducă vreo ofensă acestui însemn sacru al poporului român! „Deșteaptă-te, române!” trebuie să fie un vers mereu actual, care să ne îndemne să fim mai buni, mai uniți, mai toleranți.
