INVESTIGAȚIE – Milioane de euro în numele Domnului: cum au acaparat rudele lui Maior din clanul penticostal Berghian transportul în comun din Mureș

investigatie-–-milioane-de-euro-in-numele-domnului:-cum-au-acaparat-rudele-lui-maior-din-clanul-penticostal-berghian-transportul-in-comun-din-mures

Pastor Avram Berghiano: Trăiește-ți
viața de creștin
cu pasiune” (Luca 5:17-26)

 

AFACEREA SILETINA. Analizând rezultatele monitorizării plăților făcute în primele două luni ale anului 2019 din bugetul orașului Târgu Mureș în conturile Siletina Impex SRL, firma privată care controlează serviciul de transport public în comun din municipiu, Grupul de Investigații a observat o exacerbare a cadenței și a dimensiunii financiare. Acesta este argumentul prezentei scrieri.

 

Personajele unei povești adevărate

 

Personajele acestei scrieri nu sunt fictive, nici  sugerate, ci concrete, palpabile. Au nume, prenume și funcții – cele mai multe, veți vedea, sunt… în numele Domnului și al profitului personal:

 

  1. Claudiu Maior (45 de ani) – fost viceprimar al municipiului Târgu Mureș în perioada 2008-2012 și 2014-2016, acum consilier personal al primarului Dorin Florea;
  2. Ovidiu Berghian (52 de ani) – unchiul lui Claudiu Maior, presbiter (prima treaptă a „ierarhiei” penticostale, un fel de adjunct al pastorului) al Bisericii Penticostale Betania;
  3. Iacob Berghianu (65 de ani) – unchiul lui Claudiu Maior și fratele lui Ovidiu Berghian, pastor al Bisericii Penticostale Betania;
  4. Avram Berghiano (60 de ani) – unchiul lui Claudiu Maior și fratele lui Ovidiu Berghian și Iacob Berghianu, pastor al Bisericii Penticostale Agape Bible din Portland (SUA);
  5. Daniel Septimiu Iulian Totu (56 de ani) – consilier local PSD în Luduș, de profesie jurist.

 

 






 

 

Colateral, în poveste mai apar elvețianul Rolf Berglas (58 de ani), fost acționar Siletina Impex, acum retras din acționariatul firmei, care s-a declarat public ca fiind “țepuit de Maior”, și Simona Brîncovan (43 de ani), și ea membră a Bisericii Betania din Târgu Mureș, fost administrator al firmei, înlocuitoarea pentru o scurtă perioadă a “unchiului cu probleme financiare”, Ovidiu Berghian.

 

Plouă cu bani

 

În perioada ianuarie-februarie 2019, Primăria Târgu Mureș a achitat sereleului Siletina Impex suma de 3.665.395,45 lei (echivalentul a 771.662 euro), adică cu 12% mai mult decât în perioada similară a anului 2018 (3.226.320,08 lei – echivalentul a aproximativ 693.000 de euro). Financiar, creșterea este de aproape 79.000 de euro.

 

La această cadență, până la finalul anului 2019, firma Siletina Impex va fi plătită din bugetul public cu aproape o jumătate de milion de euro mai mult decât în 2018. Ce a determinat majorarea valorică a plăților din bani publici în contextul în care nu s-au mărit nici numărul de curse, nici numărul cetățenilor ale căror călătorii sunt subvenționate? În aparență, doar primarul Dorin Florea și Claudiu Maior, zis consilierul personal și întemeietorul Siletina, știu. În fapt, știm și noi. Și acum veți ști și voi, pentru că Grupul nu face un secret din motivațiile lor.

 

În plus, am decriptat și cu cât se preconizează să crească plățile către conturile Siletina Impex și că această creștere este chiar mai mare decât a solicitat inițial firma. Bonus: dezvăluim și cine este în spatele Siletina Impex, o firmă pasată prin paradisul unor afaceriști ai cultului penticostal. Ridicăm, așadar, vălul de pe mireasa urâtă (cu autobuze din mileniul trecut care-și dă singură ITP-ul și n-o verifică nimeni), dar care a știut să se păstreze enigmatică. Până acum. Să vedem…

 

Intrăm în pușculița Siletina & Transport Local

 

Înainte de o sinteză financiară simplificată a firmei Transport Local (vom face referire doar la ultimii patru ani, perioada 2015-2018), o precizare: în timpul documentării, Grupul a intrat în posesia unor rapoarte OFICIALE falsificate (care nu conțin date financiare reale). Aceste rapoarte, conform cărora asocierea este una de succes, sunt prezentate și consilierilor locali, astfel induși în eroare să voteze prelungiri după prelungiri și adiționale după adiționale.

 

Aveți în galeria foto de la finalul acestui articol doar una dintre dovezi (poza nr. 3) care acreditează în fals ideea că cota de 60% din profit primită în 2015, conform contractului de asociere, de firma municipalității, Transport Local, ar fi fost de 737.336 de lei, în fapt acesta fiind profitul total (diferența dintre venituri și cheltuieli), doar 60% din această sumă, respectiv 442.401,6 lei, fiind virată firmei de transport a orașului.

 

Oricum, în acel an, Transport Local nu a raportat profit net decât 214.122 de lei (sumă consemnată corect în sinteza cont profit/pierdere pe 2015), de unde se deduce că, dacă datele contabile  sunt corecte, din profitul repartizat de Siletina, firma orașului a pierdut (sau a investit) jumătate în alte afaceri proprii. Strategia inducerii false a ideii unei asocieri de succes financiar se repetă pentru fiecare an (2016, 2017, 2018), acreditându-se ideea falsă că alianța transportatorilor publici aduce bugetului local un plus anual de până la 1,5 milioane de lei.

 

Presupunând că am prostit toți și că ar fi așa, în fapt asocierea este una dezastruoasă în contextul în care în fiecare an este subvenționată cu milioane de euro din bugetul local. În 2015, conform Consiliului de Administrație al firmei Transport Local, veniturile ar fi fost de 12,1 milioane de lei, în 2016 – 17,7 milioane de lei, în 2017 – 16,6 milioane de lei, în 2018 – 17 de milioane de lei. O medie anuală a veniturilor de aproape 16 milioane de lei, partea covârșitoare a acestora venind din subvențiile primite de la bugetul local.

 

Conform documentelor oficiale, în fiecare din ultimii patru ani, profitul raportat al asocierii a fost cuprins între 737.000 de lei și 1,5 milioane de lei, media profitului fiind de 1,1 milioane de lei, procentual 7,2% din cifra de afaceri. Din această sumă, partea care trebuia să se întoarcă la Primărie în perioada 2014-2018 era de 2,75 milioane de lei, bani din care trebuiau plătite taxele prevăzute de lege.

 

Simplificat: în ultimii patru ani Primăria Târgu Mureș a plătit din bugetul orașului 60 de milioane de lei și ar fi trebuit să primească 2 milioane de lei, pentru un serviciu public de tip monopol. Economiștii (și nu numai) înțeleg cât de eficient e managementul acestei asocieri.

 

Sigur, transportul local, fiind un serviciu public, nu este gândit să aducă profit însemnat, însă tot logica (economică) spune că trebuie măcar să poată să-și susțină din profitul realizat dezvoltarea. Or, în Târgu Mureș nu e cazul. În fiecare an e mai rău, investițiile importante sunt inexistente.

 

În contextul în care proiecte finanțate din bani europeni nerambursabili care să ducă la dezvoltarea transportului în comun nu au putut fi accesate tocmai din cauza asocierii cu o entitate privată care acționează ca lider de asociere, cu o singură excepție, cea din 2016, s-au cumpărat autobuze casate din cimitire auto, la prețuri la care unii își cumpără motociclete.

 

Poate e cineva mulțumit să afle că în urmă cu un an și jumătate, parcul auto s-a înnoit cu un autobuz fabricat în urmă cu 24 de ani, în contextul în care norma de casare la autobuze este de maximum 8 ani. Să revenim însă la bani…

 

Miza anului 2019: 5,8 milioane de euro

 

În 2019, conform documentelor oficiale pe care le deținem, asocierea Siletina – Transport Local a cerut Primăriei un buget de… 27 de milioane de lei, echivalentul a 5,8 milioane de euro.

 

Pentru a avea sorți de izbândă, primarul Florea a dictat redactarea deja notoriului proiect prin care se oferea gratuitate tuturor târgumureșenilor: la pachet, călătorii moca cu sicriele pe roți. Un soi de roller coaster de sorginte mureșeană. Cu asta ar fi rezolvat și problema electorală și cea financiară a firmei private Siletina (ați aflat deja, oricât de mult ar fi subvenționată știe să își orienteze profitul la “o picătură mai mult decât nimic”).

 

Totuși, Grupul de Investigație a descoperit (și deține) un document oficial intern care previzionează situația financiară a anului 2019. Conform acestuia, Consiliul de Administrație al asocierii a stabilit pentru acest an că transportul în comun are nevoie de un buget nu de 27 de milioane de lei, cât a încercat conducerea administrației publice să-i determine pe consilierii locali să aprobe, ci unul de aproape 23 de milioane de lei (exact 22.932.650 lei), acesta fiind compus doar parțial din subvenții. Documentul previzionează și profitul net pe 2019, inutil să mai precizăm, dar totuși: insignifiant, 159.333 lei.

 

Probleme în monopol

 

Rețineți că în această perioadă a tergiversărilor în privința aprobării sau nu a aberației economice privind gratuitatea totală pe mijloacele de transport în comun din Târgu Mureș, bugetul orașului a fost deja cuprins de febra majorării, plătindu-se către Siletina mai mult cu 12% decât anul trecut.

 

Care e schepsisul acestei decizii? La prima vedere: „bunăstarea personală a oamenilor din spatele firmei înființate de fostul viceprimar Claudiu Sergiu Maior”, „campania electorală de anul viitor”, „și-au crescut bogații standardele de viață”…

 

Practica ne-a învățat însă că atunci când ceva pare simplu, de fapt, e complicat. Așa am descoperit că Siletina are probleme financiare, cauzate de afacerile eșuate ale fostului administrator. Și problemele sunt mari, pentru că până și fratele public de asociere, Transport Local, care, pe tăcute (neștiute) a fost forțat să dea în judecată Siletina (c-așa au impus ăia răi de Camera de Conturi, să recupereze niște penalități de întârziere pentru niște contracte de autobază din mai mulți ani), mimând că se luptă să câștige. Însă când au survenit problemele, ce să vezi?, au uitat să depună apelul, și au fost “descalificați”, lăsând-o pe Siletina cu dreptul de a nu plăti ceea ce a fost impus de cei de la Conturi.

 

Dar nu e numai asta, problemele Siletinei au ajuns și  pe la executorii judecătorești din Târgu Mureș, în acest moment unul dintre ei având pe rol o executare silită a bunurilor Siletina (se vinde un imobil), care ar fi girat un împrumut la BCR, nerambursat, a cărui creanță a fost cumpărată, ca-n orice țară bananieră, de o firmă înregistrată în paradisul fiscal luxemburghez. Iar acum, girantul este executat, adică i se vinde bunul – e deja de notorietate afacerea eșuată a prezbiterului penticostal Ovidiu Berghian, aflat la timona conducerii firmei Siletina, în urma căreia nu au rămas nenorociți doar naivii penticostali care și-au ipotecat casele, ci, iată, și firma pe care o conducea.

 

Injecția financiară din acest început de an vizează și acest aspect, așa că se plătesc facturi către Siletina mai cu dărnicie decât în alți ani, în ciuda opoziției consilierilor de a aproba gratuitatea totală pe mijloacele de tranport în comun din oraș, care este similară cu livrarea în conturile Siletina a sumei de 27 de milioane de lei (5,8 milioane de euro) în 2019. La urmă, am lăsat frișca… Ridicăm vălul de pe Siletina. Cine-s băieții care se rotesc la conducerea vacii de muls?

 

Clanul Berghian interfața Totu

 

Firma Siletina Impex a însemnat și înseamnă Maior. Pentru prima oară devine publică succesiunea cronologică a decidenților scriptici și încrengăturile firmei-tampon care controlează sereleul căruia i-a fost predat transportul public urban din Târgu Mureș.

 

Înființată în 1992 de taximetristul, pe vremea aceea, Claudiu Maior (foto stânga), Siletina Impex s-a pupat pe gură în 2001 cu firma orașului, Transport Local SA, sigur, din interesele financiare deja expuse. Maior era la acea vreme director al firmei și începea să se joace de-a politica extremist-naționalistă în PRM, partid cu care a și penetrat Consiliul Local Târgu Mureș în 2004, trădându-l repede pentru partidul puterii la acea vreme, PD, acaparat de alt traseist politic, cel căruia îi spunea și atunci și astăzi Șefu’: Dorin Florea (cel care avea să-l propulseze de două ori în funcția de viceprimar, ca recompensă pentru fidelitatea față de el).

 

Avram Berghiano și Iacob Berghianu

În 31 mai 2001, când s-a format această asociere toxică financiar pentru transportul local din Târgu Mureș, firma Transport Local era deținută de Consiliul Local în procent de 71,22%, restul acțiunilor fiind în posesia SIF Transilvania SA. La începutul anului 2003, un obscur sereleu local, Garo Style, achiziționează pachetul de acțiuni al SIF Transilvania cu echivalentul de astăzi al sumei de 42.250 de euro și devine acționar minoritar al Transport Local. Garo Style era și atunci și este și acum firma fraților Berghian, unchii lui Claudiu Maior.

 

După un an, Garo Style vinde Primăriei Târgu Mureș acțiunile cumpărate cu 42.500 de euro cu o sumă de 4,4 ori mai mare (adică cu 187.000 de euro – am echivalat suma pentru o mai bună percepție) și cumpără firma Siletina Impex a nepotului Claudiu Maior, care era asociată cu Transport Local, adică cu firma în care a fost asociat minoritar. Simplificat, Garo Style era acționar minoritar în Transport Local, își vinde participația cu un profit de 145.000 de euro și acaparează în totalitate și decizia, controlul și finanțele firmei Transport Local.

 

Așa devine Siletina (condusă atunci de fratele cel mare al familiei de pastori penticostali Berghian, Iacob) și cu bani și cu controlul firmei Transport Local. Implicit devine lider de asociere, preluând tot, inclusiv controlul financiar, mai puțin datoriile, pe care le lasă în continuare în grija orașului.

 

Astăzi, Siletina Impex aparține scriptic lui Garo Style 89,88% și lui Daniel Totu 10,12%. Iar Garo Style aparține tot familiei lui Maior, prin Adrian Berghiano (60 de ani) – pastor la Agape Bible Church, Portland (SUA), celălalt acționar (insignifiant, are o singură acțiune) fiind tot Daniel Totu (despre care aveți detalii mai jos).

 

Cronologia Siletina & Garo Style

 

În 2003, Garo Style SRL era administrată de Garofița Berghian, soția lui Ovidiu Berghian. În 2004, Garo Style și Siletina Impex au același administrator: pastorul penticostal Iacob Berghianu, fratele lui Ovidiu. Veți vedea, de-a lungul timpului există o veritabilă morișcă în familia Berghian, fiecare succedându-se la conducerile celor două firme.

 

La sfârșitul anului 2005, Siletina Impex SRL era tot sub controlul rudelor lui Claudiu Sergiu Maior, respectiv acționarii în acte erau pastorul penticostal târgumureșean Ovidiu Berghian (acum în vârstă de 52 de ani), elvețianul Rolf Berglas (58 de ani) – care l-a mandatat să-i reprezinte interesele pe același Ovidiu Berghian – și firma Garo Style, administrată de o altă rudă a lui Maior, pastorul penticostal Iacob Berghianu. Administratorul Siletina Impex era omniprezentul Ovidiu Berghian.

 

În martie 2007, firma Siletina Impex își completează obiectul de activitate cu două mențiuni: fabricarea altor produse chimice organice de bază și închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate (nu intrăm în amănunte, subiectul cu închirierea/subînchirierea spațiilor pentru Primăria Târgu Mureș fiind de notorietate). Administratorul atât al Siletina Impex, cât și al Garo Style era omniprezentul Ovidiu Berghian.

 

Tot în 2007, Maior revine în scenă și își amintește că sediul Siletina (un apartament la parterul blocului 92 de pe Bd. 1 Decembrie 1918) este al lui și i-l vinde Siletinei cu 111.000 de lei. De altfel, Maior rămâne în Siletina mulți ani după vânzarea firmei către rudele sale, fiind chiar salariat, plătit din postura de consultant al managerului, deși era și consilier local și apoi chiar viceprimar. Asta, în limbaj de integritate, se numește incompatibilitate.

 

În 2009, firma Siletina Impex își completează obiectul de activitate cu mai multe acțiuni de comerț. La începutul anului 2010, Ovidiu Berghian decide majorarea capitalului social al Siletina și acționariatul firmei arăta așa: Garo Style 70%, Berglas 20% și Berghian 10%. La sfârșitul lui aprilie 2010, Berghian decide să se retragă din Siletina (pornise scandalul cauzat de penticostalii cărora le-a luat banii și care își vor pierde apoi casele cu care au girat împrumuturile lui Ovidiu Berghian) și îi tranzacționează părțile sociale lui Simona Brîncovan (43 de ani), care este numită și administrator.

 

Simona Brîncovan este funcționar la Primăria Sîncraiu de Mureș și face și ea parte din comunitatea penticostală a Bisericii Betania din Târgu Mureș. Astfel că, în 2009, acționariatul Siletina arata așa: Garo Style 70%, elvețianul Bergas 20% și Brîncovan 10%.

 

La sfârșitul anului 2011, elvețianul Berglas își vinde cu 50.000 de euro participația de 20% din Siletina firmei Garo Style, reprezentată de Avram Berghiano (60 de ani), pastor la Agape Bible Church, Portland. La tranzacție, Brîncovan este reprezentată de fratele lui Avram, Iacob Berghianu (65 de ani). Garo Style trebuia să-i plătească lui Berglas 20.000 de euro, iar restul de 30.000 de euro în rate egale de câte 5.000 de euro.

 

Ulterior, Berglas avea să consemneze public că Maior l-a adus la sapă de lemn și l-a țepuit, lăsându-l lefter. Acum, omul care preciza pe un site economico-administrativ că a fost investitor la Siletina, “singura persoană privată de acolo”, și că a fost “angestellter” (trad. angajat) la Siletina în perioada martie 2007 – decembrie 2017, adică 10 ani și 10 luni, este înregistrat (ca șofer) pe un site de pe care poți să angajezi pensionari cu joburi sezoniere sau de moment.

 

După scoaterea elvețianului Berglas din schemă, acționariatul Siletina arăta așa: Garo Style 90%, Brîncovan 10%. De asemenea, Brîncovan e înlocuită din funcția de administrator cu un jurist din Luduș, Daniel Septimiu Iulian Totu (56 de ani) – ulterior, în 2012, acesta a devenit consilier local în Luduș din partea PSD, acum fiind la al doilea mandat.

 

În martie 2012, ca încurajare înaintea alegerilor electorale în urma cărora avea să penetreze forul deliberativ al orașului mureșean Luduș, Totu este făcut și acționar al Siletina Impex, astfel că acționariatul arăta așa: Garo Style 89,88%, Brîncovan 9,98%, Totu 0,14%. La sfârșitul lui 2012, Brîncovan se retrage din Siletina, cesionându-i părțile sociale lui Totu. Astfel că acționariatul Siletina arăta așa: Garo Style (reprezentată tot de Totu) 89,88%, Totu 10,12%.

 

În acest moment, administratorul firmelor Siletina Impex și Garo Style (cât și acționar nesemnificativ al acestora) este interfața Totu. Stăpânii firmei sunt frații Berghian/Berghianu/Berghiano. Cam ăsta-i istoricul firmei care deține firma ce controlează transportul local din Târgu Mureș.

 

Ce am mai reținut…

 

SC „Transport Local” SA Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1 aprilie 1995, prin transformarea Regiei Autonome de Transport Călători Târgu Mureş în societate comercială pe acțiuni sub autoritatea Consiliului Local. În octombrie 1999, municipalitatea semnează un prim contract cu o firmă privată de transport în comun. Nu, nu e Siletina, ci Tudor Trans. Contractul a fost prelungit până când Siletina i-a subjugat și pe aceștia.

 

De ce nu se vorbește și de acest contract? Pentru că, spre deosebire de cel cu Siletina, unde municipalitatea a predat, practic, serviciul de transport în comun (cu tot cu parc auto, autobază și oameni și, mai ales, control financiar), în contractul cu Tudor Trans, firmei private doar i se concesionau niște trasee (șapte).

 

În plus (și foarte important!), contractul de asociere în participaţiune dintre Transport Local SA şi Siletina Impex SRL pentru administrarea activităţii de transport public de călători în Târgu Mureş, aprobat prin HCL 123 din 23 mai 2001, a fost prelungit continuu, printr-o grămadă de adiționale, deși investițiile impuse prin contract firmei Siletina nu s-au realizat, implicit menținerea în vigoare a contractului este asociată infracțiunii de abuz în funcție în formă continuată.

 

La final: una dintre condițiile de bază pentru ca municipalitatea să poată face demersurile pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile (ca și o mulțime de alte orașe din România) este ca ea să gestioneze serviciul de transport local printr-o societate subordonată administrației publice locale și nu printr-o asociere controlată de o entitate privată. Călătorie plăcută! End of story.

 

#td_uid_1_5cdfebe6b4c6e .td-doubleSlider-2 .td-item1 {
background: url(https://www.msnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/galerie-1-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_1_5cdfebe6b4c6e .td-doubleSlider-2 .td-item2 {
background: url(https://www.msnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/galerie-2-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_1_5cdfebe6b4c6e .td-doubleSlider-2 .td-item3 {
background: url(https://www.msnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/galerie-3-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}
#td_uid_1_5cdfebe6b4c6e .td-doubleSlider-2 .td-item4 {
background: url(https://www.msnews.ro/wp-content/uploads/2019/03/galerie-4-80×60.jpg) 0 0 no-repeat;
}

 

GRUPUL de INVESTIGAȚII msnews


Aceasta stire este preluata.

Sursa articolului: INVESTIGAȚIE – Milioane de euro în numele Domnului: cum au acaparat rudele lui Maior din clanul penticostal Berghian transportul în comun din Mureș

Credit autor: admin.

Recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.