CRITICĂ GASTRONOMICĂ. Xylophagou, un sat cu vreo 6.000 de locuitori (cam cât unele orășele din România, care-s tot sate ridicate naiv, de comuniști și păstrate așa de pseudo-democrați, la statut de urbe), situat între Ayia Napa și Dhekelia (teritoriul-bază militară deținut nelegal, prin forță și împotriva voineței ciprioților, de Marea Britanie). Satul ăsta cocoțat pe un deal cu pământ roșu era cunoscut până în urmă cu mult timp prin… nimic. Adică nu-l știa nici naiba. Acolo se cultivau cartofi și aveau câteva cârciumi (taverne) și… un salon de manichiură de ultimul răgnet (probabil, doamnele, după culesul cartofilor, aveau nevoie de un refresh la unghiile pline de pământ roș’).
Cum ajungi la locul faptei
Acum, Xylophagou (a cărui denumire este intraductibilă, încerc totuși imposibilul: “Grătarul de lemn pe care se gătește souvlaki” – preparat tradițional, un soi de frigărui din carne macerată și legume) a devenit, pour les connaisseurs, o oază a gurmanzilor ce vor să trăiască o experiență culinară tradițional cipriotă de neuitat.
Cum ajungi la locul faptei? Ieși din autostrada A3 (care duce spre Larnaca) și dai peste puțin timp de Frixou Panagiotou (e similarul „străzii principale” din satele românești). Acolo, la numărul 8 dai de o tavernă în aparență atât de sărăcăcioasă încât nu-ți imaginezi că de fapt e rustică și-ți vine să faci cale-ntoarsă. Se numește Klokkos Tavern. Nu pleca. Fii tare! Rostește în permanență „Aparențele înșală!”și intră, o să trăieșți cea mai mare surpriză culinară din viața ta.
Am rezistat și noi tentației de a pleca. Am intrat. Pardosită cu piatră, cu mese rustice din lemn acoperite cu fețe de masă din pânză cadrilată, alb-abastru (normal, suntem pe o insulă), taverna are un farmec pe care-l descoperi cu răbdarea observatorului târșit prin experimente de tot felul și nu imediat. Încet-încet, mută-ți privirile pe tavanul din lemn pe care stau atârnate sticle vechi, coșuri de nuiele, frunze de viță de vie, sau pe pereții pe care sunt poze care te poartă cu vreo 50 de ani în urmă, atunci când o familie de țărani au decis să-și deschidă taverna unde să gătească tradițional, pe-ndelete, cu mirodenii și legume produse în gospodărie, fără adjuvanții care începeau să apară prin, pe atunci, modernele magazine, predecesoarele supremarketurilor de astăzi.
Ș-au făcut mâncare bună țăranii ăia, sănătoasă și o vindeau cu bani puțini, cât să le ajungă să trăiască. Nu i-a interesat TripAdvisor – care nici nu exista pe atunci 
-, nu i-a interesat să-și facă vacanțele în Caraibe, ca pe mulți dintre patronii de restaurante de azi, ci le-a păsat ca flămânzii care le trec pragul să plece atât de sătui și de mulțumiți încât să-și dorească să revină. Ce s-a întâmplat?, asistați la o poveste acoperită de negura timpului? Ei bine, nu. Povestea continuă și astăzi. La Klokkos, locul din care am vrut să plecăm de două ori (înainte de a intra și apoi după ce am intrat), am mâncat cele mai bune preparate tradiționale cipriote.
Gust desăvârșit, arome, temperaturi… Atât de diferite erau preparatele (am mâncat, să nu râdeți, deși e de-a dreptul condamnabil!, vreo 25 de mâncăruri tradiționale din sudul Ciprului), încât m-am gândit că suntem păcăliți și, cumva, oamenii ăia au contract cu vreo 10 alte restaurante din zonă și pun mână de la mână să-ncropească o masă atât de diversificată. Dar nu, totul e gătit acolo… Proaspăt, delicios, sănătos.
Pentru cei care nu știu ce e mezze, o explicație scurtă: e un stil provenit din bucătăriile nobililor levantini în care se servesc mici porții din 20-30 de preparate culinare tradiționale. O selecție de mâncăruri. Astăzi, obiceiul mezze se mai păstrează în Orientul Apropiat, Balcani și Asia Centrală. Ce diferă? Selecția și succesiunea preparatelor: aici, și nu doar în modul de preparare al mâncărurilor, intervine geniul chef-ului.
Cum a fost la Klokkos
La Klokkos, Îngerul Gastronomiei stă în permanență deasupra creștetului bucătarului. Serios! Altfel nu se explică cum, reticent în a rămâne acolo (doar curiozitatea m-a reținut și bine a făcut!), și pregătit să găsesc nodul din papura acelei taverne, n-am găsit nimic deplorabil. Până și cafeaua cipriotă (după șase zile în Cipru am găsit, în sfârșit, un loc unde nu există cafele-spray Illy, Vergnano, Julius Meinl, Lavazza ș.a.m.d. și unde ți se spune, încurcat, că servesc “doar” cafea tradițională) era preparată perfect (la ibric, cu caimacul de rigoare – bine, dacă ți-ai ucis deja papilele gustative cu cafele-spray, ți se va părea slabă, dar nu proastă).
Preparatele din mezze Klokkos (subliniez, există mai multe preparate de tip mezze, dar vi-l recomand pe cel care e specialitatea tavernei) ne-au purtat de la preparate rafinate din pește (nu mă sinucid pentru icre, din partea mea pot să dispară din rețetare, dar icrele celor de la Klokkos, de nuanța roz-cuarț, erau atât de fine încât dacă ești orb și nu îți spune nimeni ce este ai șanse aproape 0 să ghicești), la vită, pui, porc, iepure (băi, nu știu exact în ce l-au macerat, dar știu că produsul finit, ascuns în cuptorul cu foc de lemne, a fost desăvârșit: crustă crocantă și cu ușor gust de fum, interior moale, alburiu și “degrabă topitoriu” în gură). Asta cu cărnurile…
Preparatele au mai conținut brânză de toate felurile (unul dintre deserturi a constat dintr-un soi de cornulețe cu urdă care aveau gust de scorțișoară fără să conțină scorțișoară ) – apropo, halloumi (brânză la grătar) a fost preparată într-un mare fel -, legume (murate, crude, coapte, fierte), paste (tradiționale, nu vă gândiți la macaroanele macaronarilor), fructe… În fine, ideile de bază sunt sincere și următoarele: toate preparatele au fost gătite perfect sau aproape de perfecțiune; succesiunea a fost de cinci stele; preparatele din carne, de cinci stele plus; preparate 100% tradiționale: peste 90%…
● Mâncare: 5
● Ambient: 4
● Servire: 4
● Curățenie: 4
● Raport calitate-preț: 5
NOTA FINALĂ: ★★★★,★ (echivalentul a 4,5 stele din cinci)
Recunosc, nu sunt darnic cu notările restaurantelor, dar sunt suficient de fair-play – altfel n-aș putea trăi eu cu mine -, așa că îmi permit un sfat: dacă ajungeți în Cipru și sunteți la mai puțin de 200 de kilometri de Xylophagou, mergeți la Klokkos dacă vreți să simțiți prin toate papilele gustative gastronomia adevărată cipriotă.
Dacă vreți doar să mâncați, încercați la McDonald’s.
Cătălin VISCHI
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: CLIENT SUB ACOPERIRE – Klokkos (Cipru), taverna de 5 stele: când Îngerul Gastronomiei planează desupra bucătarului
Credit autor: admin.
