Economie

CLIENT SUB ACOPERIRE – La Capacho, în regatul uluitorului señor Fernando: 5 stele

CRITICĂ GASTRONOMICĂ. Mai ții minte cum scotea John Wayne pistoalele în western-urile anilor ’70? Deadly (mortal). Dacă înainte de Portugalia (pentru că, în pofida credinței că nu poate fi așa, există viață și după ce te-ntorci din Portugalia) mi-ai fi spus că există o rețetă gastronomică ce cuprinde porc, lămâie și vongole (scoici – Chamelea Gallina, pentru numeroșii vorbitori de latină) și care, culmea!, mai poate să-ți și placă de să te dai cu capul de masă și să-ți domolești revoluția papilelor gustative doar la al doilea pahar de rubiniu de Capacho, aia făceam: te-mpușcam cu gestul acoperitului domn Wayne. Deadly.

 

Mortală a fost experiența culinară 100% portugheză și señor Fernando (venerabilul domn pe care-l vedeți în poză) ne-a convins că o cronică de restaurant e prea puțin, dar mai mult nu pot face. Băi, fratele meu, am fost, mai mult de foame decât de chef, și ab-so-lut întmplător, să ne hrănim în cel mai tare loc în care se crează mâncare din Alvor cel aruncat în brațele Atlanticului. Capacho se numește restaurantul și-i pe-o uliță-n pantă din centrul turistic al fostului sat pescăresc, înconjurat de kitsch-uri cu pretenții culinare – pentru statisticieni și pentru cei debusolați, adresa exact-fixă-i Rue Dom Sancho I (gata, de-acum nu mai aveți nicio scuză, googlemap și poftă bună!).

 

Două vorbe despre local: toate păreau alandala, dar atât de fain, încât părea bucătăria de vară a bunicii (mozaic, pești pe pereți, era chiar și o bibliotecă – însă fără clasicul bibelou cu pește de rubin, iar Răpirea din Serai a fost evitată cu gentilețe). Nu se fumează pentru că nu există terasă, deci nașpa veți zice, dar acolo oamenii merg să mănânce, nu să-și măsoare fițele. Fernando, însă, e un señor – ne-am înțeles asta, nu? -, în consecință nu te trimite să fumezi ca și câinele afară, ci te lasă să-ți satisfaci viciul într-un soi de vestibul, în apropierea spălătoriei. Ca la mama-acas’, numai că ea te trimite, probabil, pe balcon.

 

Servirea, zicem și de ea, nu? E ca și cum te-ar servi bunica: familiar, cald, cu zâmbetul pe buze, dar nu cu unul comercial, ci cu unul real. Cred că cel mai tânăr angajat (în afară de fiul lui Fernando) e ieșit la pensie de vreo 10 ani, dar tinerețea nu se măsoară-n numărul înscris în buletin, ci în modul în care trăiești. Și oamenii ăia trăiesc, o fac intens și pasional și priceput.

 

Supa de pește

Hrana: am început c-un antreu sec – măsline verzi, cremă de pește, unt și cremă de cașcaval -, apoi am continuat c-o porțiune lichidă – ciorbă de pește (v-am zis că eram rupți, da rupți de tot!, de foame) -, c-un Porc with clems portuguese (nu-mi rup limba-n lusitană, adică porc cu scoici, rețetă 100% portugheză) ș-am încheiat festinul (în pofida opoziției mele, care s-a dovedit inutilă) cu o budincă cu miere, totul stropit, ziceam la-nceput, cu un rubiniu de Capacho.

 

Cum a fost hrana? Ciorba ne-a dus cu gândul la dunăreni, cu amendamentul că era mult mai rafinată și fără falsități. O zeamă cinstită, deliciu! Porcul (marinat și apoi fiert până la targetul „se topește-n gură”) cu scoici stropite cu vin alb și asezonate cu usturoi și pătrunjel a făcut, însă, diferența. De altfel, am fost avertizați de Fernando: „Good choice, my friends, very good choice!”. Explozie de arome în atâta simplitate. Cu desertul, recunosc, pe mine nu m-a nimerit, pentru că numai de o tonă de glucide nu mai aveam chef după porcul ăla, dar comeseanul Raoul s-a declarat mulțumit, iar farfuria lui goală a fost argumentul suprem.

 

Să dăm și niște note, civilizat, regulamentar, ca-n orice critică gastronomică (calificativele sunt pe o scară de la 1 la 5):

 

● Ambient: 4,5

● Curățenie: 4,5

● Servire: 5

● Mâncare: 5

● Plating: 4

● Raport calitate-preț: 5

 

NOTA FINALĂ: ★★★★★ (4,66)

Concluzia: dacă te rătăcești vreodată prin Alvor și ți-e foame de-ți crapă irișii-n două, nu pierde vremea bântuind, du-te la Capacho și spune-i lui Fernando că ești din România (am avut grijă să ne aprecieze măcar jumătate din cât am făcut-o noi).
Practic… poftă bună ? !

 

 

Restaurantul Capacho e în Alvor (Portugalia), pe Rue Dom Sancho I, nr. 4.

 

 

Cătălin VISCHI


Aceasta stire este preluata.

Sursa articolului: CLIENT SUB ACOPERIRE – La Capacho, în regatul uluitorului señor Fernando: 5 stele

Credit autor: admin.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button