Am avut plăcerea să întâlnesc zilele trecute un om destins şi zâmbitor, Petru Ştefan Runcan, preşedintele Asociaţiei de promovare a turimului ASTUR, pe care l-am invitat la un scurt dialog despre turismul mureşean.
Reporter: Domnule Petru Ştefan Runcan, care sunt tendinţele în turismul mondial?
Petru Ştefan Runcan, preşedintele ASTUR: La nivel mondial există în continuare tendinţa creşterii activităţilor de turism. Multe localităţi din Europa, spre exemplu cele din Olanda, fiind chiar interesate să caute să limiteze afluxul turiştilor în masă, în zona lor, întrucât le deranjează viaţa cotidiană. Dar multe alte localităţi tot din Europa, şi nu numai, caută să găsească facilităţi cum să atragă turiştii chinezi recunoscuţi prin faptul că sunt potenţi financiar, au predispoziţia de a cheltui, nu sunt pretenţioşi şi cel mai important, sunt mulţi. La nivelul acestora m-am implicat în stabilirea unor colaborări cu reprezentanţii regiunii Yunnan şi realizarea unui aflux masiv de turişti chinezi în Europa cu escală în Dubai, într-un program total de 10 zile. Practic, intenţionăm ca operatorul lor aerian regional să aducă până în Dubai grupele de turişti chinezi şi la întoarcere să preia grupurile de turişti din Europa. Turiştii chinezi, după o şedere de două zile în Dubai, erau preluaţi de către operatorul aerian român şi aduşi în România de unde cu autocarul şi cu avionul parcurg un traseu prin mai multe ţări şi în final având plecarea pe calea aerului din Italia înapoi în China cu escală în Dubai. Problema vizelor, lipsa unui zbor direct dintre China şi România, precum şi recunoaşterea tour operatorilor au fost principalele pietre de hotar care trebuiesc depăşite. La acestea se adaugă competiţia acerbă a altora care au făcut o strategie naţională în a atrage turişti chinezi la ei. Chiar SUA, care deşi anul trecut a deservit 2,9 milioane de turişti chinezi, cu 5,7% mai puţin ca în anul 2017, caută să atenueze fricţiunile economice pentru a creşte numărul turiştilor chinezi. Aparte de acestea, la nivelul UE începând cu 14 septembrie 2019 se va introduce o nouă aplicaţie pentru plata serviciilor hoteliere on line. Strong Customer Authentication impune ca pe lângă cartea de credit şi numarul CVD să mai fie nevoie din partea cumpărătorului on line de încă o parolă personală sau o caracteristică biometrică, cum ar fi culoarea ochilor. La nivel mondial, implicarea bloggerilor în promovarea zonelor de turism este o necesitate evidentă şi o garantare a succesului, ceea ce cred că se va întâmpla şi în România odată cu practicarea acestei noi pasiuni care a devenit chiar o meserie. Ce mai trebuie remarcat din trendul turismului internaţional este predispoziţia de colaborare complexă dintre segmentele de servicii turistice pentru crearea unui produs la cheie atractiv utilizând obiectivele turistice dintr-o locaţie.
Rep.: Să trecem, vă rog, la turismul din judeţul Mureş. În judeţul Mureş avem numeroase obiective turistice, dar foarte puţine sunt puse în oferte turistice la cheie…
P.S.R.: Din păcate, aveţi dreptate şi acest lucru se resimte la nivelul afacerilor proprietarilor de facilităţi şi servicii turistice din judeţ care nu reuşesc să-şi acopere judicios capacităţile turistice. Tocmai în acest sens, cu ocazia cursurilor pe care le-am ţinut de Revenue Manager şi de Business Coaching cu manageri de hoteluri, pensiuni şi agenţii de turism din judeţ, dar mai ales cu proprietarii acestor infrastructuri şi servicii, am concluzionat că o aplicaţie a părţilor teorectice în susţinerea initiaţivei ASTUR la nivelul Consiliului Judeţean Mureş privind organizarea în parteneriat cu administraţiile publice locale -Consiliul Judeţean, primăriile din Târgu-Mureş, Sighişoara, Reghin, Sovata, Luduş, Târnăveni şi agenţi economici privaţi din judeţ, şi nu numai, a 12 evenimente majore de talie internaţională prin punerea în evidenţă a unor obiective turistice care să motiveze turişti să vină în judeţ. Aşteptăm răspunsul şi interesul Consiliului Judeţean, mai ales că prin aceste colaborări dorim să înfiinţăm un mecanism care să scadă presiunea pe bugetul judeţului şi să se eficientizeze activitatea unor instituţii subordonate lor printre care Filarmonica, Teatrul “Ariel”, Aeroportul, Ansamblul “Mureşul”, prin implicarea acestora în evenimentele propuse să se realizeze.
Rep.: Am remarcat ştirea potrivit căruia sunt patru zboruri noi pe săptămână din Târgu-Mureş în Antalya – Turcia, însă pe vremea când dumneavoastră conduceaţi destinele Aeroportului Internaţional “Transilvania”, erau zboruri în 12 destinaţii din Europa…
P.S.R.: Aş vrea să fac câteva precizari. Cele patru zboruri din Târgu-Mureş în Antalya – Turcia sunt zboruri charter, organizate şi plătite de către tour operatori. Ca atare, tour operatorii sunt proprietarii zborurilor, ei sunt cei care plătesc operatorul aerian şi aeroportul din banii pe care-i colectează de la turiştii care cumpără pachetul all inclusiv. Deci riscul este al lor şi pot oricând să întrerupă sau să modifice destinaţia, în funcţie de interesul lor. Un alt aspect de semnalat este faptul că aceste zboruri charter sunt exclusiv utilizate de către cetăţenii din judeţul Mureş şi din judeţele învecinate, fapt pentru care fondul de bani implicat merge afară, fiind utilizate şi plătite serviciile turistice ale hotelurilor din Turcia, ceea ce pentru proprietarii de infrastructură de turism din zona noastră nu este niciun câştig. Zborurile regulate din Târgu-Mureş în cele 12 destinaţii din Europa duceau atât cetăţeni din zona noastră, cât şi aduceau ca pasageri turişti din zonele de destinaţie din Europa unde erau zborurile despre care aţi menţionat. Aceştia din urmă aduceau un mare aflux de prosperitate atât transportarilor auto, taxiuri mai ales, tuturor formelor de cazare, restaurantelor, barurilor, muzeelor, magazinelor, dar şi celorlalţi, inclusiv producătorilor de artizanat şi artiştilor muzicieni şi dansatori de la instituţiile judeţene. Eu nu zic că nu sunt bune cele patru zboruri charter în Antalya, dar ar trebui să existe preocupare pentru zboruri care să aducă turişti în zona noastră şi să fie utilizate capacităţile şi serviciile de turism din judeţ.
Rep.: Dar totuşi, numărul de turişti este în creştere…
P.S.R.: Numărul de turişti străini cazaţi în judeţul Mureş, cu precădere în hotelurile, motelurile, pensiunile, hostelurile, aparthous-urile din Târgu-Mureş, sunt în continuă creştere, statisticienii poziţionându-ne pe locul 5 la nivelul ţării. Totuşi, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă, întrucât sunt câteva aspecte majore care sunt de comentat legat de aceste statistici. Primo. Capacitatea de cazare în judeţul Mureş la nivelul anului 2017 era de 11.491 de turişti/noapte, ceea ce în decurs de un an ar fi undeva la 4.194.215 de turişti. Comparată cu statistica potrivit căreia au fost cazaţi 544.479 de turişti în 2017, chiar şi la o medie de 2 nopţi/turist rezultă clar că gradul de ocupare este foarte mic. Secondo. Turiştii în cauză sunt în majoritate covârşitoare cei care vin în trecere prin Târgu-Mureş. Mai exact, pe un traseu auto de circuit gen Bucureşti – Bistriţa – Bucureşti. Aceştia se opresc seara la Târgu-Mureş, cinează ,dorm, iau micul dejun a doua zi dimineaţa şi pleacă mai departe pe traseu. Din acest punct de vedere putem să observăm că majoritatea covârşitoare a acestor turişti se cazează numai la câteva hoteluri, în dauna pensiunilor şi a celorlate forme de cazare. Dar şi dintre aceste hoteluri sunt utilizate cu precădere cele din zona centrului, întrucât tour operatorii care organizează circuitele se bazează că hotelurile sunt de catregoria de 4 stele cu condiţii bune de cazare şi masă copioasă la nişte preţuri sub cele pe care le plătesc la hoteluri în condiţii mai proaste de pe traseu. Şi asta pentru că hotelierii din Târgu-Mureş sunt nevoiţi să taie preţurile concurându-se între ei. Iar apoi prin poziţionarea hotelurilor în zona centrală, ce are un areal restrâns, cu numeroase obiective turistice, turiştii pot singuri prin plimbare şi fără costuri să viziteze obiectivele turistice din centrul oraşului care sunt deschise la orele de seară sau dis de dimineaţă. Aspecte care pentru tour operatori este un mare câştig şi chiar un mare câştig pentru magazinele din zona centrului. Acest tip de turism este nemulţumitor şi trebuie să facem ca obiective turistice din zona noastră să fie ţintă de atracţie a turiştilor de peste graniţe.
A consemnat Sandu TUDOR
Post-ul Petru Ştefan Runcan, soluţii pentru dezvoltarea turismului mureşean apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Petru Ştefan Runcan, soluţii pentru dezvoltarea turismului mureşean
Credit autor: redactia.
