În ciuda unei majorități politice conjuncturale în Parlament care a blocat constant măsurile adoptate și a crizei sanitare, Guvernul a reușit ca, într-un termen foarte scurt, să îndeplinească toate angajamentele asumate la învestitură.
- Restructurarea Guvernului – reducerea numărului de ministere de la 27 de la 16; reorganizarea mai multor autorități publice centrale;
- Eliminarea suprataxelor PSD și corectarea măsurilor PSD cu impact economic negativ asupra economiei și asupra puterii de cumpărare:
- eliminarea supra-accizei la carburanți, care, concomitent cu o scădere a cotațiilor internaționale ale petrolului, a determinat acum în România unul dintre cele mai mici prețuri la motorină/benzină din Uniunea Europeană;
- eliminarea supra-impozitării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time), măsură care generase o situație fără precedent – salariul negativ;
- eliminarea sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA – split TVA, care adusese costuri suplimentare pentru mediul economic;
- eliminarea măsurilor anti-economice promovate de PSD prin OUG 114/2018: eliminarea supra-taxării din sectoarele comunicații, energie și financiar-bancar; desființarea pseudo-fondului de dezvoltare și investiții, mecanism de risipire a banilor publici, aflat în prezent în analiza autorităților anti-corupție.
- Încheierea în bune condiții a anului bugetar 2019, prin acoperirea tuturor cheltuielilor publice restante/amânate de guvernul precedent (rambursări de TVA către mediul economic; plata concediilor medicale restante; plata către operatorii economici a tuturor lucrărilor de investiții efectuate și neachitate de fostul guvern; acoperirea altor cheltuieli de funcționare a statului, pentru care guvernul precedent nu prevăzuse resursele bugetare);
- Elaborarea și adoptarea într-un timp extrem de scurt a legilor bugetare pentru anul 2020: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
- Reformarea programelor de investiții de interes local. Guvernul PNL a impus verificarea în teren a calității lucrărilor realizate pentru obiectivele de investiții pentru care se solicită decontarea (PNDL). Procedura a eliminat proiectele de slabă calitate, fictive sau cu stadii de realizare neconforme cu realitatea.
- Creșterea sumelor atrase din fonduri europene nerambursabile. La sfârșitul anului 2019, s-a evitat dezangajarea a 550 milioane de euro. În anul 2020, sumele atrase din fonduri europene nerambursabile au fost la cel mai ridicat nivel de la aderarea României în Uniunea Europeană. În urma negocierilor derulate de Președintele României, Klaus Iohannis, România a obținut o finanțare totală de 80 miliarde euro, prin bugetul multianual 2021-2027 și Fondul de relansare economică Next Generation EU.
- Elaborarea primei versiuni a Acordului de Parteneriat cu UE pentru perioada 2021-2027 și a cadrului legislativ primar pentru asigurarea utilizării mai eficiente a fondurilor europene în perioada 2021-2027.
- Demararea lucrărilor de construire la autostrada Sibiu-Pitești, la autostrada de centură a municipiului București, deblocarea lucrărilor la drumul expres Craiova-Pitești, demararea procedurilor pentru Autostrada Unirii. Autostrada Unirii a fost scoasă dintr-un Parteneriat Public-Privat toxic și costisitor pentru România, elaborându-se într-un timp foarte scurt cadrul legal pentru accelerarea implementării acestui proiect din fonduri europene.
- Finalizarea procedurilor și începerea construcției la primele 3 spitale regionale de urgență: Craiova, Cluj, Iași, după trei ani de tărăgănare de către PSD.
- Demararea unui amplu proces de simplificare și debirocratizare a administrației publice, prin deblocarea și accelerarea proceselor de digitalizare în relația cetățean-autorități publice.
- Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale din anul 2019 și organizarea și desfășurarea corectă și în condiții de siguranță sanitară a alegerilor locale din septembrie 2020;
- Prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor privind pensionarea magistraților, care are fi generat un blocaj total la nivelul instanțelor din România.
- Abrogarea recursului compensatoriu prin Legea nr. 240 din 19 decembrie 2019 –care generase un profund sentiment de nesiguranță în rândul populației – peste 20.000 de deținuți condamnați penal, care au recidivat într-un procent uriaș imediat după liberarea condiționată.
- Revizuirea legislației din domeniul justiției, pentru corectarea intervențiilor toxice operate de PSD în ultimii ani, care au decredibilizat puternic sistemul judiciar din România. În septembrie 2020, au fost supuse dezbaterii publice următoarele proiecte de lege: proiectul de Lege privind statutul magistraților din România; proiectul de Lege privind organizarea judiciară; proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectele au fost elaborate ca urmare a cerințelor Raportului MCV al Comisiei Europene, a rapoartelor și avizelor GRECO și ale Comisiei de la Veneția, în conformitate cu numeroase luări de poziție ale unor asociații ale magistraților și a numeroase organizații ale societății civile făcute la momentul modificării legilor justiției în anii 2018-2019.
- Organizarea în bune condiții a examenului de rezidențiat, care a permis formarea și intrarea în sistemul de sănătate a unui număr mai mare de tineri specialiști.
(Material comandat de: Partidul Național Liberal – Filiala Mureș / Cod unic de autentificare AEP: 11200025 / Executat de Level One Marketing SRL prin https://stiri.infomures.ro )
