Întoarcerea celuilalt obraz a fost deseori înțeleasă ca un soi de apologie a indulgenței sau a pasivității resemnate. Dar Cel care s-a rugat pentru iertarea unora care „nu știau ce fac”, pe alții i-a condamnat ferm, fără echivoc: „pui de năpârci”, „morminte văruite”. Cuvintele aspre ale Mântuitorului ținteau cu predilecție către cei care îl aveau „de tată pe Diavolul”, indiferent dacă erau considerați „șerpi”, „nebuni” sau „orbi”.
Acesta este un exemplu pentru ceea ce numim „claritate morală”.
Leonard Azamfirei: Despre bine şi rău at
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Leonard Azamfirei: Despre bine şi rău
Credit autor: Punctul.
