Un proiect cultural inedit, numit Terra Memoriae, va transforma traseul Via Transilvanica într-un spațiu de cercetare, creație și documentare a memoriei comunităților pe care le traversează, printre care se numără și orașul Sighișoara. Inițiativa se va derula pe parcursul a trei ani, între 2026 și 2028.
Proiectul este pornit de organizația Tășuleasa Social, cea care administrează traseul Via Transilvanica, împreună cu asociația UmanEast pentru Educație și Cultură, iar Radio România Cultural are rolul de curator și coproducător. Via Transilvanica are aproximativ 1.600 de kilometri și traversează 400 de comunități din opt ținuturi istorice ale țării, de la Bucovina până în Banat.
Ce își propune proiectul
Ideea de bază este simplă: traseul nu este privit doar ca o rută turistică, ci ca un spațiu cultural în aer liber, în care întâlnirea directă cu oamenii și locurile poate deveni o formă de cunoaștere. Inițiatorii proiectului au pornit de la întrebări legate de identitate și de rădăcinile comunităților traversate de drum, cu scopul de a face mai vizibile obiceiurile, poveștile și tradițiile care există deja pe traseu, dar care riscă să rămână necunoscute publicului larg.
Practic, proiectul cuprinde nouă rezidențe culturale, distribuite în cele opt ținuturi ale traseului, în care artiști și cercetători din domenii precum literatură, gastronomie, antropologie, arhitectură, teatru, istorie, fotografie sau biologie vor petrece timp în comunitățile locale.
Punctul
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Terra Memoriae: cum vor fi documentate poveștile celor 400 de comunități de pe Via Transilvanica
Credit autor: Maria Manu.
