Data de 15 martie 1848 marchează declanșarea Revoluției maghiare la Pesta și Buda, când revoluționari conduși de Petőfi Sándor și Kossuth Lajos au cerut libertăți politice și egalitate socială sub deviza „egalitate, libertate, fraternitate”. Programul revoluționar în 12 puncte includea însă, la punctul 12, unirea Transilvaniei cu Ungaria, o prevedere care avea să transforme radical semnificația acestei zile pentru diferitele popoare conlocuitoare ale provinciei.
Sărbătorirea în perioada dualismului austro-ungar (1867-1918)
După Compromisul austro-ungar din 1867, Transilvania și-a pierdut individualitatea politico-teritorială, autonomia de care se bucura, adică statutul de voievodat și apoi de principat autonom pe care l-a avut timp de mai multe secole. În această perioadă, sărbătorirea zilei de 15 martie a căpătat un caracter oficial în cadrul statului ungar, fiind marcată prin ceremonii publice, discursuri patriotice și manifestări culturale în orașele Transilvaniei. Bineînțeles, nu toți erau la fel de „însuflețiți” de această sărbătoare.
Perspectiva maghiarilor
Pentru comunitatea maghiară, 15 martie reprezenta simbolul luptei pentru libertate și autodeterminare națională. Liderii revoluției maghiare, incluzându-i pe Kossuth Lajos, Széchenyi István, Petőfi Sándor, Bem József, fac parte dintre cele mai respectate personalități din Istoria Ungariei.
Sărbătorirea includea manifestări publice la care participau autoritățile locale, se recita din poeziile lui Petőfi, aveau loc parade militare și depuneri de coroane.
Punctul.ro
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: „Ziua Națională” în Transilvania: înainte de 1918 și cum am inversat rolurile făcând același lucru
Credit autor: Punctul.
