Standul Gurghiu, loc încărcat de tradiții, obiceiuri și oameni gospodari

standul gurghiu loc incarcat de traditii obiceiuri si oameni gospodari

Una din comunele cele mai bine reprezentate pe Platoul Fâncel, cu ocazia Festivalului Văii Gurghiului a fost Gurghiul, cu o casă alegorică încărcată de obiecte vechi, completată de un stand plin de tradiții și meșteșuguri, deloc puține în comuna de pe malul Gurghiului.„Spun și eu că avem un stand foarte frumos ,chiar dacă nu vreau să mă laud. În fiecare an ne străduim ca standul comunei Gurghiu să fie cel mai frumos la festival. Cred că lumea s-a convins de acest lucru, se fac foarte multe poze la standul comunei noastre, ceea ce înseamnă că munca și strădania noastră și-a atins scopul. Am muncit foarte mult și în acest an, ne-am apucat de lucru cu două săptămâni înainte de începerea festivalului, chiar mai devreme, din cauza unei noi investiții, astfel ca participanții la acest festival să se simtă foarte bine, să îi atragem de la an la an, să nu îi pierdem. Noi, organizatorii, muncim foarte mult, dar satisfacția noastră este atunci când ne vizitează multă lume, când ei se simt bine și petrec aici clipe minunate. Vreau să le mulțumesc celor care s-au îngrijit de stand, cu toții au venit și au muncit, astfel ca lumea să vadă că încă mai avem tradiții. Am niște oameni pe lângă mine care mă ajută și mă sprijină fapt pentru care doresc să le mulțumesc.Cei care vin la festival, trebuie să rămână cu o impresie bună despre aceste locuri, despre comunitățile de aici, inclusiv despre comuna Gurghiu, bogățiile ei fiind transpuse în casa alegorică de pe Platoul Fâncel”, ne-a declarat Laurențiu Boar, primarul comunei Gurghiu.

Ministrul Daea, oaspetele casei alegorice Gurghiu

Printre oaspeții de seamă ai casei alegorice Gurghiu s-a numărat și cea a ministrului Agriculturii, Petre Daea, primit cu căldură de gazdele din Gurghiu.„Ne bucurăm în fiecare an de numeroși vizitatori, inclusiv de oficialități, cum a fost și domnul ministru Petre Daea. Îl apreciez foarte mult, atât ca om cât și pentru felul în care se implică în problemele legate de agricultură. Ne-a vizitat casa, mă cunosc cu dânsul de acum doi ani de zile, m-a ajutat într-o problemă fapt pentru care îi sunt recunoscător”, a subliniat Laurențiu Boar.

De la bogăția pământului, la meșteșugul covăciei și vânătorii

Pe lângă casa alegrică, comuna Gurghiu a avut un stand plin de obiceiuri și tradiții, la loc de cinste fiind cel încărcat cu rodul pământului. „Am avut o prezentare a tuturor bunătățurilor care se pot găsi pe raza comunei Gurghiu. Este vorba de un stand de prezentare în care regăsim grânele pentru pâine, porumbul, legumele. Este greu să explici în cuvinte totul, vizual este mult mai ușor, de aceea e mai bine să-l simți pe viu. La toate acestea se adaugă ceva speficic zonei noastre, drept urmare și prezența fructelor de pădure este normală, inclusiv afinele de cultură, dat fiind că în comună avem un cultivator important.Cert este că am încercat să arătăm bogăția comunei noastre, și în același timp frumusețea ei”, ne-a declarat Laszlo Levente, grădinarul standului comunei Gurghiu.

În stânga standului, vizitatorii au putut vedea pe viu cum se poate potcovi un cal, obicei ținut în viață de cei din satul Caşva.„Covăcia face parte din oferta nostră la festivalul Văii Gurghiului. Dorim să prezentăm vizitatorilor de la oraș un fragment din acest meșteșug, care sunt etapele de lucru la o procedură destul de grea, având în vedere calul care trebuie potcovit, ceea ce nu este atât de simplu. Cei din Cașva cu asta se ocupă, au răspuns de fiecare dată invitației noastre de a fi prezenți la festival”, a precizat Laszlo Levente.

Gurghiul este recunoscut pentru școala silvică existentă aici, precum și pentru tradiția vânătorii, reliefate la standul comunei de pe Platoul Fâncel. „În partea dreaptă, avem un alt stand inedit, plin de trofee de vânătoare. Se știe foarte bine că școala silvică din Gurghiu are o tradiție de peste 120 de ani. Suntem printre primele licee din Europa Centrală și de Est ca și vechime , venit pe filieră regală. Menirea silvicultorului, printre altele este să și vâneze. O parte dintre aceste trofee expuse aici la festival aparțin familiei Mândru, fiul Marcel, directorul Liceului Silvic din Gurghiu, respectiv tatăl Miron, fost tehnician silvic și conducător de vânătoare. Mobilierul este adaptat acestor trofee, conceput și creat de domnul Miron Mândru”, spune Laszlo Levente.

A treia generație de grădinari

Alt aspect care trebuie scos în evidență îl reprezintă florile, meseria de bază a lui Laszlo Levente, cel care se ocupă de amenajarea standului comunei Gurghiu. „Familia noastră se ocupă de aceste aranjamente florale la standul comunei. În acest an împlinește un secol în ce privește tradiția grădinăritului în familia noastră. Noi suntem a treia generație de grădinari. Punem foarte multă pasiune în ceea ce facem, dacă era vorba doar de profitul financiar, atunci de mult eram într-o cu totul altă parte și cu altă ocupație. Pe primul plan a fost pasiunea, pe care încercăm să o ducem și la Festivalul Văii Gurghiului, să colorăm satul alegoric al comunei Gurghiu, să facem cât mai plăcută șederea vizitatorilor și nu în ultimul rând să fie apreciat standul comunei Gurghiu, care este standul cu cele mai multe fotografii făcute din întreg festivalul”, a subliniat Laszlo Levente.

Daiana Ciurba, Amalia Cengher, Iuliana Ciurba, pe scena festivalului

Pe lângă casa tradițională și stand, prezența comunei Gurghiu la Fâncel a fost întregită de ansamblurile și soliștii din comună, aplaudați și în acest an pentru prestația deosebită de care au dat dovadă.„În ce privește oferta artistică, am fost reprezentați la acest festival de ansamblul de dansuri populare din Glăjărie, atât dansuri maghiare cât și dansuri românești, alături de soliști tineri extrem de talentați, Daiana Ciurba, Amalia Cengher și Iuliana Ciurba. Am adus tot ce am avut mai de valoare la acest festival, să fie cât mi reprezentativ pentru comuna noastră, și din câte se vede, am reușit din plin acest lucru”, a punctat primarul comunei Gurghiu, Laurențiu Boar.