Criza de pe piața forței de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcții, industria prelucrătoare, retail și servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini. 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, dar sunt probleme de legislație și integrare.
Deficitul comercial al României a crescut cu mai bine de o treime în primele patru luni din an, față de perioada similară din 2018, urcând până la 5,1 miliarde de euro, arată datele Eurostat. Cauzele acestui dezechilibru sunt importurile mai masive decât exporturile. Iar importurile au fost alimentate de cererea mare de bunuri de larg consum și mărfuri alimentare, venită din partea unei populații căreia i-a crescut semnificativ nivelul salariilor și pensiilor în acest an.
Un cerc vicios, căruia cu greu îi vom găsi leacul. Poate că dacă am produce mai mult și mai bine, am și exporta o cantitate mai mare de mărfuri și servicii, în măsură să mai reducă din acest deficit. Dar există o problemă gravă: criza forței de muncă. E adevărat, că decizia Guvernului de atragere a unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în acest an reprezintă o soluție temporară pentru economia românească. Așa consideră cel puțin majoritatea celor chestionați în cadrul unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain. 62% dintre cei chestionați au declarat că sunt dispuși să angajeze forță de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate. Și, potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenți cred că românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară. Astfel că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel cum fac toate țările din UE.
Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. Iar România nu poate sta în expectativă în condițiile unui spor natural negativ și al fenomenului emigrării. Deocamdată, principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%) şi China (12%). Dar ajung la noi și muncitori din Vietnam, Filipine sau Nepal, care lucrează foarte bine și sunt foarte conştiincioşi, așa cum susțin angajatorii români. Problema este că toți acești străini îşi trimit banii la familiile din ţara de origine, în loc să fie cheltuiți la noi ajutând astfel economia, cum poate ar face-o muncitorii români. Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepție – cea a forței de muncă din Republica Moldova.
Obiceiurile, tradițiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social diferit față de cel al românilor și absența unei legislații care să le asigure străinilor o integrare optimă în societate (dreptul la cetățenie, asigurarea medicală, accesul la educație, accesul la creditare etc.) generează, în continuare, multe semne de întrebare, arată barometrul Frames & Train Your Brain.
Cea mai bună soluție ar fi ca românii să rămână și să lucreze în țară. Dar, ce îi mai poate motiva la ora actuală să nu plece?
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.
Sursa: www.startupcafe.ro
The post Angajatorii români se bizuie pe imigranți appeared first on Radio Romania Targu Mures.
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Angajatorii români se bizuie pe imigranți
Credit autor: Corina Muntean.
