Profesorul pensionar Mircea Gheborean este binecunoscut în orașul Luduș acolo unde a slujit învățământul românesc timp de câteva decenii, lecțiile de istorie prezentate în manuale fiind completate cu multe amănunte aflate din arhive și din lucrări academice de mare întindere și rigoare științifică.
Activitatea prodigioasă de la catedră a completat-o cu diverse preocupări pe plan civic, fiind în anumite perioade ale vieții director de cămin cultural sau consilier local, după anul 1989. În aceste condiții, activitatea de corespondent local al mai multor publicații a venit firesc trădând o iubire pentru cuvântul scris și tipărit. La fel de firesc au venit și lucrările tipărite în volum, evident acestea fiind cu o temă istorică. Dintr-o listă incompletă amintim „Expediție în Maramureș cu temerarii Ludușului”, „Arc peste timp” și „In memoriam Dr. Valer Russu”, „Învățământul românesc din districtul protopopesc al Ludușului de Mureș între anii 1867 și 1918”. Fiind admirator al personalităților culturale ludușene, dr. Valer Russu și Pompei Hărășteanu, așteptăm ca prof. Mircea Gheborean să dăruiască ludușenilor și o biografie a cunoscutului artist de operă. Dar, până la acel moment, sperăm cât mai curând, avem în față cea mai recentă lucrare apărută la Editura Mega Image în anul 2018 și pe care, cu scuzele de rigoare o prezentăm doar acum.
Un an crucial în istoria României
Despre anul 1918 și Marea Unire a Românilor s-a scris mult și suntem convinși că se va scrie la fel de mult și în anii care vin. Fiecare volum nou apărut este o nouă fereastră deschisă spre momentul decisiv din istoria României. Arhivele s-au deschis cu generozitate în fața cercetătorilor, a istoricilor care adaugă file prețioase în marea carte de istorie a neamului românesc.
În mod firesc, prima pagină a volumului ne face cunoștință cu Părinții Patriei Române, Regele Ferdinand I, Regina Maria, oamenii politici I.C. Brătianu, Iuliu Maniu și Al. Vaida Voievod, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și episcopul ortodox Miron Cristea, precum și harta României Mari.
Ceea ce puțini ludușeni știau până acum erau amănuntele despre participarea directă a cetățenilor din Luduș la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Acum, prof. Mircea Gheborean și protopopul Lucian Voșloban ne prezintă lucrările Cercului electoral al Ludușului pentru alegerea deputaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Întâlnirea a avut loc la 24 noiembrie 1918 în Biserica cu Hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Luduș. „La apelul Consiliului Național Român Central românii din Luduș și Gheja au reactivat Cercul electoral și au creat organismele auto-conducerii locale: Consiliului Național Român și Garda Națională. În acțiunile politice ale cercului electoral s-au implicat preoți, învățători, avocați, negustori, agricultori, vechi militanți pentru drepturile naționale ale românilor ardeleni (…)” se scrie la pagina 9. Un alt document interesant a fost descoperit în anul 2008, la Filiala din Cluj-Napoca a Arhivelor Naționale de către prof. Gheborean și anume, procesul verbal întocmit în adunarea populară de constituire a Consiliului Național Român și a Gărzii Naționale Române din Gheja din data de 6 noiembrie 1918, document care este reprodus în întregime. Sunt prezentați și cei 27 de tineri organizați în două grupe, fiecare cu comandant. Este prezentat integral și procesul verbal al adunării din 24 noiembrie 1918 când au fost numiți „prin aclamare” domnii Ioan Cătană, învățător în M. Dateș și Andrei Badiu, preot ortodox în Murăș Ludoș ca organizatori al procesului de votare. Au primit „Credenționale”, acreditări, delegații din Cercul electoral Murășluduș din Comitatul Turda Arieș dr. Vasile Cerghizan, dr. Ioan Oltean, Niculae Vulcu și Dumitru Iclănzan. Au mai primit Credenționale Emil Cormoș Alexandrescu, Mihail Moldovan, Octavian Bugner, Ioan Coman, Coman Șogan, Remus Brustur, preotul greco-catolic Enea Pop Bota și preotul ortodox Andreiu Badiu.
Opt capitole interesante
După preambulul volumului din care am aflat amănunte despre Cercul Electoral al Ludușului și alegerea delegaților pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, primul capitol se ocupă de strămoșii noștri, ce spun izvoarele istorice despre daci, despre romani și felul în care izvoarele istorico-geografice și cartografice străine îi văd pe români.
În capitolul 2, text preluat din cartea „Transilvania. Starea noastră de veghe” scrisă de Ioan-Aurel Pop sunt prezentate România și românii în Europa: între Occidentul latin și Orientul bizantin. Capitolul 3, „Premergători ai marii uniri” conține text și imagini din volumul „Documente istorice. În lumina adevărului”, autori fiind Paul Abrudan și Mihai Racovițan, Capitolul 4, „De la Luduș, la Alba Iulia”, Capitolul 5, „De la Alba Iulia, la București”, Capitolul 6, „De la București, la Paris”, prezintă etapele importante pe care le-au urmat românii pe drumul spre Marea Unire. Sunt prezentate telegrame oficiale, procese verbale, cuvântări și luări de poziție a principalelor partide politice și a liderilor momentului. În capitolele 7, „Recunoașterea internațională a Unirii Basarabiei cu România. Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920” și Capitolul 8, „România în contextul geopolitic European”, texte preluate din Gheorghe Calcan, Onufrie Vințeler și Diana Tetean sunt consemnate acțiunile finale și ecourile lor într-o Europă nouă care se credea că va dăinui veșnic în hotarele stabilite după un război distrugător. Din păcate, nu a fost așa, frământările geopolitice continuând și după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Volumul este completat în mod fericit de câteva „teme pentru clipa de meditație” pe care prof. Mircea Gheborean le-a oferit cititorilor; Povestea până acum nescrisă a vizitei pe care elevii ludușeni au făcut-o la Bravicia, la frații din Republica Moldova în anul 1991; Memoria documentelor; Amintirile Vetuței Hagău scrise în 2005, la vârsta de 92 de ani, despre Ludușul copilăriei sale.
„1918. Anul nostru de fiecare zi” este un volum important pentru istoria comunității ludușene, pentru amănuntele legate de participarea localnicilor la Marele act al Unirii săvârșit la Alba Iulia. Din această perspectivă credem că nu ar fi lipsită de interes reeditarea volumului într-un tiraj mai mare.
Ioan A. BORGOVAN
Post-ul Carte despre 1918, scrisă de Mircea Gheborean apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Carte despre 1918, scrisă de Mircea Gheborean
Credit autor: redactia.
