INTERVIU. Despre schimbarea la față a Uzinei Foto, prin cultură, cu antreprenorul Silviu Cioloboc

interviu despre schimbarea la fata a uzinei foto prin cultura cu antreprenorul silviu cioloboc

Dacă, pe vremuri, Uzina Foto producea peliculă fotosensibilă și de film renumite în toată țara, în 2003 întreprinderea a fost închisă și, până în urmă cu trei ani părea doar o uriașă relicvă a unei epoci apuse. Începând cu anul 2016, tânărul antreprenor Silviu Cioloboc a revitalizat fosta uzină printr-o serie de evenimente cu caracter repetitiv dedicate iubitorilor muzicii techno, care au devenit apoi cunoscute la nivel național.

Laboratorul de Techno va ajunge în data de 9 august la cea de-a 15-a ediție și le va oferi iubitorilor genului o nouă noapte cu muzică de top și atmosferă de ținut minte. Între timp, Uzina Foto a devenit spațiul de desfășurare pentru tot mai multe evenimente. Pe parcursul acestei veri au avut loc, pe lângă Laboratorul de Techno, seria de Weekenduri în familie, sesiuni muzicale transmise prin live streaming, programul Short Film Factory și expoziții de artă vizuală, pictură, artă digitală, colaje și fotografie, reunite sub umbrela proiectului ART & the City.
Uzina Foto a devenit un adevărat centru cultural alternativ, în care decorul neconvențional completează o ofertă diversă de evenimente, parte din ele cu acces liber, dedicate târgumureșenilor de toate vârstele.

În continuare, în perioada 6-8 septembrie va avea loc o expoziție de fotografie în parteneriat cu azopan.ro, care deține cel mai mare portofoliu de fotografii istorice ale Târgu Mureșului, și nu numai. Informații suplimentare vor fi disponibile curând pe pagina de Facebook ART & the City. Nu în ultimul rând, Silviu Cioloboc dorește să organizeze la finalul lunii septembrie o Expoziție de Vinuri, unde vor fi invitate cele mai bune și mai reputate crame din țară.

Am vorbit mai pe larg cu Silviu Cioloboc despre evenimentele care i-au insuflat viață Uzinei Foto și despre cele care vor contribui în continuare la definirea unui spațiu cultural târgumureșean cu adevărat special.

Reporter: A fost o vară plină la Uzina Foto până acum. Ce se va întâmpla în continuare, până la toamnă?
Silviu Cioloboc: Vrem să facem în fiecare weekend activități pentru întreaga familie: table, șah, ping pong, darts, tobogan, hintă, tir cu arcul, unde pot să se relaxeze, să citească o carte, să se destindă în mediu natural după o săptămână de stress și muncă. De asemenea, derulăm programul Short Film Factory, în cadrul căruia proiectăm în fiecare lună scurtmetraje, timp de patru zile, de joi până duminică. Programul va continua până în septembrie inclusiv. Dacă ne va permite bugetul să investim în niște încălzitoare, poate că o să facem câte o vizionare până în iarnă. Ne-am gândit să facem și Festivalul Cafelei și o seară a debutanților, care să presupună un spectacol de teatru, un stand up comedy sau o formație care cântă funk, disco, rock, orice gen. Am mai vrea, în funcție de buget, să aducem pentru cei mici, dar și pentru adulți, traineri pentru dezvoltare personală pe NLP sau chiar limbi străine.

Rep.: Până să începi să organizezi evenimente la Uzina Foto, era doar un spațiu nefolosit și mort, care foarte mulți tineri din oraș n-aveau habar. Cum s-a produs primul tău contact cu Uzina și cum ai început să desfășori activități acolo?
S.C.: Primul contact cu Uzina s-a produs la o discuție în care niște antreprenori din Mureș mi-au zis că există spațiul de la Uzină și că ar fi o oportunitate să expun acolo. M-am întâlnit cu Ovidiu Maior de la AZOMUREȘ, cu care am avut o discuție despre evenimentele care mă interesau și a fost de acord să îmi ofere acest spațiu. Așa am ajuns să facem echipă, să dezvoltăm ideile și să ajungem până la artă stradală. Am vrut să înfrumusețăm locul fiindcă era foarte gri și dezolant și ne-am gândit să îl pictăm, să luăm legătura cu elevi de la Liceul de Artă. Proiectul are potențial de a atrage turism. Peste ani de zile, ar putea deveni o atracție turistică, dacă nu se va demola spațiul. În străinătate e ceva comun, de exemplu cei din Miami au luat un cartier părăsit și l-au transformat în artă stradală, au fost pictate toate străzile și clădirile. La fel s-ar putea face și la noi, de ce nu?

Rep.: Crezi că orașul duce lipsă de spații unde s-ar putea organiza diverse evenimente sau care ar fi principala dificultate a cuiva care ar vrea să facă ceva în acest sens?
S.C.: Nu avem în Târgu Mureș o sală neutră, adică una destinată expozițiilor. Am putea organiza târg de turism, târg de imobiliare, târg de nuntă. Sau chiar o galerie de artă. Cea mai bună variantă e o sală neconvențională, unde să se poată organiza evenimente de teatru, film și altele. Eu aș susține pe oricine ar vrea să organizeze evenimente interesante, și m-aș ocupa de partea de promovare. Cel mai mult, însă, ne lipsesc evenimentele culturale.

Rep.: Ți-a fost greu să aduci public la evenimentele tale?
S.C.: A fost puțin greu, dar am avut noroc cu sprijinul participanților. Cei care au fost foarte receptivi s-au implicat și ei, au distribuit evenimentele și și-au invitat prietenii, care au invitat la rândul lor alți prieteni. Am avut parte și de sprijinul unor canale media, care ne-au ajutat destul de mult.

Necesitatea de a educa publicul să susțină financiar cultura

Rep.: Toate evenimentele implică costuri, deci bani. Se pare că nu foarte mulți sunt dispuși să investească și la nivel financiar. Care a relația ta cu sponsorii locali? Ți-a fost greu să atragi finanțări private?
S.C.: De exemplu, e o diferență foarte mare între Târgu Mureș și Cluj. Privim mereu spre Cluj și ne întrebăm de ce ei au atâtea evenimente. Clujenii sunt mult mai receptivi, se implică și donează. Foarte puțini mureșeni susțin mișcările culturale. Cred că ține și de educație fiindcă sunt obișnuiți cu evenimente gratuite organizate de către Primărie. Am avut noroc cu câteva companii care ne-au susținut prin bartere sau prin sponsorizare, în schimbul căreia am oferit promovare în spațiul respectiv: am pus bannere, am pus pe brățările de acces brandul respectiv, am distribuit reclamele lor. S-ar putea mult mai mult dacă firmele private ar susține mișcările culturale, acestea ar deveni mult mai multe și mai de amploare. Asta ar atrage și turismul. Dacă aduci un nume foarte mare, devin și alte orașe interesate. Dacă nu ai buget și aduci numai artiști locali, atunci cei din alte orașe nu sunt foarte interesate să vină aici. Un artist bun costă 1000-2000 euro, depinde și de transport și cazare, iar un artist foarte bun internațional depășește 10 000 euro. La primul Laborator de Techno am avut 180 de bilete vândute unor participanți din alte orașe. Ăștia sunt turiști care vin în oraș, ceea ce înseamnă cazare, transport, mâncare etc., bani care intră în orașul nostru.

Rep.: Crezi că prin inițiativele tale ai stârnit un oarecare nivel de interes în rândul privaților ca pe viitor să îndrăznească să facă un pas în față și să declare că le place ceea ce văd și că vor să investească în evenimente?
S.C.: Da, cei care au ajuns la evenimentele noastre au apreciat spațiul și am primit un feedback pozitiv. Mă aștept să vină tot mai mulți la evenimentele pe care le derulăm în această vară și să devină interesați să se implice la rândul lor.

Rep.: Dintre toate programele pe care le derulați, care se bucură de cel mai mare succes la public?
S.C.: Laboratorul de Techno. E un fenomen acum cu muzica electronică techno. Artiștii români au creat un nou stil, afară se numește micro-house, în care românașii, cum le zic mulți alții, au scena lor la evenimentele de gen. Fenomenul a luat, astfel, amploare. Vin artiști foarte buni, locația e ca în Berlinul anilor ’90 și are un vibe foarte bun. Vedem UNTOLD sau Electric Castle, festivaluri nișate pe muzică electronică. Dacă, în urmă cu mai mulți ani, exista doar Festivalul Peninsula, acum au ajuns să fie cam 48 de festivaluri în România. Ăsta e un semn că Laboratorul de Techno are un potențial de a crește și de a trage și turiști.