Miercuri, 28 august, în cadrul Colegiului Prefectural al Judeţului Mureş, Marian Pogăcian, coordonator în cadrul Oficiului Fitosanitar a prezentat activitatea Oficiului Fitosanitar Mureș, dar și realizările şi obiectivele instituției.
Județul Mureș, fruntaș la sfeclă de zahăr, hamei și măr
„Am abordat astăzi două teme importante, o temă care se referă la activitatea și gestionarea problemelor de mediu în județ și o temă care se referă la agricultură. Iată că în premieră analizăm activitatea Oficiului Fitosanitar din județ. Având în vedere că județul Mureș este un județ cu un potențial agricol deosebit, că sunt mulți fermieri și cetățeni care cultivă terenurile și faptul că schimbările acestea climatice creează anumite probleme, din discuțiile pe care le am cu fermierii, mi se ridică o serie de probleme, și una dintre acestea este cea legată de activitatea fitosanitară. Mai exact, că fermerii, mai ales cei mici, nu cunosc faptul că tratamentele fitosanitare trebuie să se aplice la timp, chiar în condițiile de climă speciale, pentru a menține producțiile ca atunci când sunt condiții optime climatice”, a precizat Mircea Dușa, prefectul județului Mureș.
Suprafața agricolă din județul Mureș este de 411.000 hectare, din care aproape 223.000 hectare teren arabil, 181.000 hectare de pășuni și fânețe și 5.000 hectare de livezi. Activitățile agricole specifice județului sunt creșterea animalelor (toate speciile, fiind și cel mai mare producător de lapte din țară), cultura cerealelor, cultura speciilor pomicole (printre cei mai mari producători de măr din țară), cultura plantelor tehnice (cel mai mare producător de sfeclă de zahăr și hamei din țară) și cultura plantelor furajere, cum ar fi lucerna sau porumb siloz.
În total, în județ avem 23.849 fermieri, dar doar 8,4% dintre aceștia au în exploatație mai mult de 25 de hectare. Numărul tot mai scăzut de ferme a dus și la scăderea numărului de fitofarmacii.
Neonicotinoidele, esențiale pentru culturile mureșene
Situația interzicerii utilizării neonicotinoidelor la toate culturile (în afară de seră și solar) reprezintă o mare problemă pentru culturile mureșene și naționale în general.
În studiul publicat de către cercetătorii de la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară se arată că numărul albinelor este în scădere din cauza folosirii neonicotinoidelor, impactând în mod sever furnizarea de alimente la nivel global, albinele având un rol cheie în polenizarea multor culturi.
„Ele au fost scoase în Uniunea Europeană de vreo 4 ani. România, Bulgaria și cred că și Ungaria sunt sigurele țări care au avut derogare. Sunt probleme cu albinele și aceste ONG-uri sau instituții care se ocupă cu mediul semnalează multe probleme, uneori corect, alteori prin exagerări, dar probleme sunt. Și atunci, pentru a proteja albinele, fauna și flora utilă, UE a găsit de cuviință să interzică asemenea produse. Ei le pot interzice pentru că nu au problemele pe care le au țările cu terenuri foarte fertile, cum este România, Bulgaria sau Ungaria, unde avem diverși dăunători care fac pagube deosebite, putând compromite cultura. Și atunci încercăm să obținem la Bruxelles cu organizațiile fermierilor împreună cu ajutorul Ministerului Agriculturii derogări pentru a utiliza aceste produse, pentru că efectiv tehnic, nu avem variante. Ce există acum, acționează mai mult ca repelenți, deci nu se apropie de sămânță. Când dispare efectul repelent, atacă planta și pagubele sunt deosebite”, a subliniat Marian Pogăcian.
Derogarea UE pentru România a fost pentru rapiță, sfeclă, floarea-soarelui și porumb, culturi care vor fi afectate în primăvara anului 2020, găsirea unui înlocuitor pentru neonicotinoide fiind imperativă.
Mureșul, centru important pentru controlul pesticidelor
O altă problemă în agricultură o reprezintă cancerul bacterian (Tuta absoluta), cel mai periculos dăunător al roșiilor, dar nu numai.
„Cancerul bacterian a apărut prima dată la gutui, păr și măr. Au fost și sunt probleme de aproximativ 20 de ani, iar dacă faci tratament se elimină soiurile care sunt mai sensibile. Deja ne-am obișnuit cu această boală, după ce la început a fost o boală de carantină”, a precizat Marian Pogăcian.
În județ a fost înființat încă din 2009 Laboratorul Regional pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale Mureș, având rolul de a monitoriza reziduurile de pesticide în legume, fructe și cereale din producția internă (Mureș, Alba, Bistrița Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Sibiu, Brașov) la care s-au adăugat alte 4 județe (Neamț, Iași, Timiș și Arad) pentru Programul Guvernamental de sprijin pentru tomate în spații protejate.
Aici au loc aproximatic 1.000 de analize pe an, iar problemele identificate nu sunt atât de mari la cereale și fructe, cât se găsesc de obicei la legume, unde de multe ori producătorii folosesc pesticide cu câteva zile înainte de a expune legumele la vânzare. Cele mai frecvente reziduuri de pesticide detectate în probe sunt carbendazim, tiofanat metil, azoxistrobin, boscalid, ciprodinil, imidacloprid sau difenoconazol.
Post-ul Interzicerea neonicotinoidelor va afecta drastic agricultura mureșeană în anul 2020 apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.
Aceasta stire este preluata.
Sursa articolului: Interzicerea neonicotinoidelor va afecta drastic agricultura mureșeană în anul 2020
Credit autor: Elena.Polearus.
