Eveniment

Comerțul echitabil și traiul durabil. Ce înseamnă și cum le aplicăm la Târgu Mureș?

Miercuri, 11 septembrie, un grup de oameni interesați de îmbunătățirea lumii înconjurătoare s-au strâns la Muzeul de Arheologie și Istorie din incinta Cetății Medievale Târgu Mureș pentru a discuta despre comerțul echitabil și traiul durabil.

Acest proiect a fost adus la Târgu Mureș de doi ieșeni, Anca Elena Gheorghică și Alexandru Bodnar, care se ocupă de informarea publică legată de aspecte de sustenabilitate de peste 10 ani. Misiunea lor este de a contribui la dezvoltarea durabilă a comunității locale prin implementarea de proiecte sub o abordare holistică, pe toate cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, și anume mediul natural, mediul social și mediul economic.

„Asociația Mai Bine vine de la ideea că nu putem contribui la o lume perfectă sau schimba radical lumea, dar fiecare pas pe care îl facem într-o direcție mai bună contează”, a precizat Anca Gheorghică, co-fondatorul proiectului.

Evenimentul a început cu un mic cerc al cunoașterii în care fiecare participant și-a spus numele și a mărturisit pentru ce simte că este recunoscător în acel moment.

Unele produse sunt prea ieftine pentru a fi sustenabile

În goana consumeristă după produsele cele mai ieftine, ar fi bine să ne oprim uneori și să ne întrebăm: oare care este costul adevărat al acestor produse? În momentul de față, din cei aproximativ 7 miliarde de oameni (consumatori), 2,5 miliarde sunt și producători, însă această cifră scade încontinuu, pe când numărul consumatorilor crește.

Un joc practic interesant realizat la eveniment a fost de a ghici care este procentajul care le revine diferiților actori de pe lanțul ajungerii unui produs la consumator.

Astfel, este bine de știut că din prețul unei ciocolate, 3% ajunge la fermieri, 30% ajunge la intermediari, 40% la multinaționale, iar 27% la supermarketuri. De asemenea, pentru o pereche de blugi de bumbac, 7% ajunge la fermieri, 15% la producători, 15% intermediari, 33% la brand și 30% la supermarket, la cafea, 5% ajunge la fermieri, 20% la intermediari, 35% la multinaționale, 10% la producători (cei care prăjesc cafeaua) și 30% la supermarket, la banane revenind tot 30% la supermarket, 55% la multinațională, 10% la transportatori și abia 5% la fermieri.

În privința bananelor am văzut și un scurt documentar despre condițiile îngrozitoare în care acestea sunt cultivate, substanțele cancerigene care sunt împrăștiate pe sate întregi aflate lângă câmpurile cu banane, sate în care trăiesc familiile de fermieri, dar și salariile foarte mici pe care le primesc aceștia.

Acest caz se aplică și la ciocolată unde fermierii din Ivory Coast nu au gustat niciodată produsul finit, ciocolata, aceasta costând 2 euro la ei în sat. Am văzut un scurt filmuleț despre un fermier de acest gen care primește 7 euro pe zi, bani din care trebuie să își plătească cei 5 angajați cu care muncește zilnic și să își întrețină familia de 15 persoane. Există ciocolată de comerț echitabil (fair trade) și în supermarketurile noastre, cum ar fi Lidl, care nu exploatează în acest fel fermierii. Tot ce trebuie să faceți e să căutați semnul fair trade de pe ambalaj. Aceeași tactică se aplică și la cafea sau multe alte produse de proveniență America de Sud sau Africa, zone unde aceste exploatări au cel mai des loc.

Practicile neloiale distrug fermierii

„Comerțul echitabil este mișcarea fair trade. Dacă noi la Mai Bine promovăm consumul local, nu facem propagandă împotriva consumului de alimente sau bunuri precum cafeaua, ciocolata, bananele sau bumbacul care nu pot fi crescute la noi. Și atunci atragem atenția asupra importanței solidarității între așa-numitele nordul și sudul global. Dacă nu putem trasa originea acestor produse, măcar să ne informăm cât putem de bine cu privire la modul de producție și acordare a priorității anumitor sisteme de certificare: fair trade este cel mai bun pe care îl cunoaștem în prezent. Poate fi îmbunătățit, însă este cea mai bună garanție că ceea ce consumăm cu certificarea respectivă garantează respectarea drepturilor muncitorilor din sudul global”, a precizat Anca Gheorghică.

Lanțurile de aprovizionare practică practici neloiale, cum ar fi cereri de plăți suplimentare sau retroactive de la furnizori, fără negociere sau acord prealabil, plăți suplimentre pentru finanțarea fuziunilor între companii, plăți solicitate de la furnizori să rămână pe listele supermarketurilor sau pentru a avea produsele lor pe rafturi sau amenințări de a fi scoși de pe liste, care rezultă în prețuri de cumpărare foarte mici. Tot ele pot întârzia în efectuarea plăților către furnizori, scote contractele regulate, aplica modificări de ordin pe termen scurt sau introduce cerințe costisitoare de ambalare sau transport maritim. Toate aceste practici duc la dispariția producătorilor, forțându-i să abanadoneze meseria prost plătită de fermieri sau să lucreze pe nimic, distrugând familii întregi care vor trăi la limita sărăciei.

Din păcate este foarte scump să te certifici bio sau fair trade, iar toți banii de taxă suplimentară vor merge la final către certificator. De aceea, dacă nu aveți posibilitățile materiale să achiziționați produse care au această denumire (încurajând prin consum, automat în timp va scădea și taxa de certificare), aflați din surse sigure care fermieri locali cultivă alimente bio și cumpărați direct de la ei, însă totuși când vine vorba de produsele de tip cafea sau ciocolată, alegeți întotdeauna comerțul echitabil.

Natură Societate Economie

„Consumul responsabil este motorul conductor a tuturor ariilor noastre de acțiune, care sunt patru: ecologie și protecția mediului, economie socială, educație pentru dezvoltare durabilă și responsabilizarea civică”, a spus Anca Gheorghică.

Traiul durabil se referă la practicile pe care le putem aplica la nivel individual pentru a ne diminua efectul negativ asupra mediului și a spori efectul pozitiv în comunitate.

S-a vorbit în cadrul evenimentului și despre ecologia mentală. „Există poluatori mentali cum ar fi Social Media, zgomotul și așa-numiții viruși informaționali, pentru că cea mai mare parte a informației pe care o primim este sub formă de gunoi, noi neștiind ce să facem cu ea. Marketingul corporatist este considerat a fi cel mai mare experiment asupra rasei umane, asupra căruia s-au făcut prea puține studii pentru a indentifica efectele pe termen lung”, a precizat Anca Gheorghică.

Cu toate că la noi nu există, decât în rare cazuri, selectare selectivă , fiecare om poate contribui puțin câte puțin la impactul asupra mediului prin acțiuni zilnice. Conform spuselor organizatorilor, reducerea, reciclarea și reutilizarea sunt cei trei R importanți în această situație. Este important să reutilizăm și să reducem propriul consum înainte de a ajunge la reciclare.

„Dincolo de a aștepta ca autoritățile publice să ia măsuri pentru a ne facilita un trai mai sustenabil, noi considerăm că, și am văzut asta în rândul comunității noastre, contează foarte mult alegerile pe care le facem zi de zi. Recomand să se cumpere produse cu cât mai puține ambalaje, să se folosească sacoșa sau săculețele reutilizabile, fără pungi de plastic. De asemenea, de exemplu, în privința produselor cosmetice, eu nu folosesc decât ulei de cocos pentru hidratare, ulei de măsline pentru demachiere sau în loc de apă de gură folosesc cuișoare. Sunt tot felul de alternative mai frugale, care permit un consum mai prietenos cu mediul, dar sfatul meu este să nu încercăm să adoptăm schimbări radicale de la o zi la alta, ci pas cu pas să ne adaptăm treptat cu alte alternative. Culpabilizarea ne blochează, iar să schimbi totul brusc poate duce de obicei la oprirea totală”, a spus Anca Gheorghică.

Evenimentul a fost făcut posibil datorită Cladiei Rânja, de la Urban Health, susținătoare a acestei mișcări pe plan local prin toate evenimentele pe care le organizează.

Toți participanții la eveniment au primit ca îndrumar o carte scrisă de Anca Gheorghică, și anume „Trăiește mai bine. Îndrumar de ecologie umană”.

Pentru mai multe detalii despre tot ceea ce înseamnă ecologie în România și în afară, accesați site-ul www.maibine.eu.

Post-ul Comerțul echitabil și traiul durabil. Ce înseamnă și cum le aplicăm la Târgu Mureș? apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.


Aceasta stire este preluata.

Sursa articolului: Comerțul echitabil și traiul durabil. Ce înseamnă și cum le aplicăm la Târgu Mureș?

Credit autor: Elena.Polearus.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button